Rolul Israelului în decizie
Președintele american Donald Trump ar fi amânat decizia de a ataca Iranul pe fondul întrebărilor privind momentul potrivit pentru o operațiune militară și riscurile de represalii asupra aliaților. Conform unui raport publicat de Axios pe 16 ianuarie 2026, consilieri i-ar fi spus că trebuie cântărit în ce măsură o atare lovitură ar destabiliza regimul de la Teheran. 'Opțiunea militară rămâne pe masă, iar toată lumea știe că președintele ține degetul pe buton', a declarat o sursă americană. Marți, Trump s-a întâlnit cu principalii săi consilieri în materie de securitate națională pentru discuții cu privire la un potențial atac militar al SUA menit să pedepsească regimul iranian pentru uciderea protestatarilor. 'Din câte am înțeles, Trump a decis să-și acorde mai mult timp pentru a se gândi', a declarat pentru Axios o sursă israeliană apropiată lui Netanyahu. Într-o convorbire, miercuri, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu i-a cerut lui Trump să aștepte, pentru a da Israelului timp să se pregătească pentru eventuale represalii. Reticențele Israelului privind un atac ar ține de faptul că nu ar fi suficient pentru a garanta o destabilizare semnificativă a regimului. Administrația Trump și guvernul israelian au purtat consultări cu privire la planurile SUA de a lansa un atac asupra Iranului, au declarat surse americane și israeliene. O sursă americană a declarat că mesajul israelian către administrația Trump a fost 'vom urma indicațiile voastre, dar nu insistăm pentru un atac'. Indiciul că Trump a decis să amâne un atac, deși dăduse de înțeles că SUA pregătește o intervenție, este declarația președintelui american de miercuri, potrivit căreia, a aflat din surse sigure că 'uciderea în Iran se oprește' și că regimul 'nu are în plan execuții'. De altfel, după declarațiile lui Trump, ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, a declarat pentru Fox News că nu există planuri de 'spânzurare' a protestatarilor reținuți. 'În prezent, americanii reevaluează situația', a declarat pentru Axios o sursă arabă bine informată. Totodată, un oficial american a declarat că este prea devreme pentru a afirma cu certitudine că Casa Albă trece la un mod de dezescaladare. 'Președintele încă examinează opțiunile și urmărește evoluția situației', a spus acesta. Între timp, Departamentul Trezoreriei a anunțat joi sancțiuni împotriva secretarului general al Consiliului Suprem de Securitate Națională, Ali Larijani, un apropiat al liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei. SUA au impus sancțiuni și asupra unor comandanți ai forțelor de securitate internă ale Iranului și ai Gardienilor Revoluției implicați în uciderea protestatarilor, dar și asupra unor entități afiliate rețelei 'bancare paralele' a Iranului. Surse americane au declarat că Trump este deschis în continuare diplomațiie cu Iranul, dar dorește să obțină un angajament clar din partea liderului iranian cu privire la o înțelegere serioasă. SUA ar avea nevoie de mai multă putere de foc militară în Orientul Mijlociu pentru a lansa un atac la scară largă și pentru a proteja forțele americane din regiune, dar și aliații precum Israelul în cazul în care Iranul ripostează, i-au spus consilierii lui Trump, au declarat oficiali americani pentru WSJ. Deși Trump nu a luat o decizie, acesta a cerut ca resursele militare să fie disponibile în cazul în care va ordona un atac de amploare, au spus aceștia. 'Președintele și echipa sa au comunicat regimului iranian că, dacă masacrele continuă, vor exista consecințe grave', a declarat joi reporterilor secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, subliniind că doar un grup restrâns de consilieri au acces la informații despre ce are în minte liderul american. NBC a relatat anterior că consilierii lui Trump i-ar fi spus că nu există o garanție că regimul iranian s-ar prăbuși rapid după un atac american. Directorul Agenției Centrale de Informații (CIA), John Ratcliffe, i-a arătat marți lui Trump înregistrări video cu protestatari iranieni morți, în timp ce președintele se întâlnea cu înalți oficiali ai Casei Albe pentru a analiza opțiuni privind Iranul, a declarat o persoană familiarizată cu situația. Oficialii iranieni au contactat în ultimele zile guvernele Turciei, Qatarului, Emiratelor Arabe Unite și Omanului pentru a le avertiza că, în cazul unui atac, Iranul va lovi bazele americane din regiune, potrivit unui diplomat familiarizat cu discuțiile. Aliații SUA din regiune, inclusiv Turcia, Qatar și Arabia Saudită, l-au îndemnat pe Trump în ultimele zile să nu atace Iranul. Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, care a vorbit și s-a întâlnit cu liderii regionali, inclusiv cu oficiali iranieni, a declarat că acesta depune eforturi pentru a evita o escaladare militară. 'Nu dorim o intervenție aici', a declarat el joi într-o conferință de presă de la Istanbul. Totuși, este de așteptat ca Trump să ordone Pentagonului să trimită în Orientul Mijlociu portavionul USS Abraham Lincoln, aflat în Marea Chinei de Sud, potrivit a doi oficiali americani și unei alte persoane familiarizate cu decizia. Oficialii americani și din Orientul Mijlociu au declarat că Trump ar putea trage de timp în timp ce transferă resurse militare în Orientul Mijlociu. Un oficial qatarez a declarat că SUA ar putea avea nevoie de cinci până la șapte zile pentru a pregăti o ofensivă completă. Joi dimineață, Trump a părut mulțumit de știrile conform cărora Iranul nu va executa demonstranți. 'Veste bună', a postat el pe rețelele de socializare. 'Sperăm că va continua așa!' Experții israelieni în securitate națională au vorbit cu mare respect despre capacitățile militare americane de a amenința guvernul iranian. Dar au spus, de asemenea, că o acțiune americană limitată, cum ar fi un atac simbolic asupra câtorva ținte, ar putea fi contraproductivă, mai ales dacă Statele Unite ar urma să accepte noi discuții cu Iranul privind programul său nuclear. Există, de asemenea, riscul unui atac direct împotriva Israelului, într-un moment în care acesta are deja trupe în Fâșia Gaza, Cisiordania ocupată, Siria și Liban și încă își reaprovizionează stocurile de muniții după doi ani de ostilități și respingere a atacurilor din partea mai multor țări, spun experți citați de NYT.