Revizuirea previziunilor economice
Banca Mondială a revizuit în scădere perspectivele economice pentru România în 2026, spre dezamăgirea premierului Ilie Bolojan. Economia românească a înregistrat anul trecut o creștere de 0,8%, față de un avans de 1,3% prognozat în iunie 2025 și unul de 2,1% estimat la începutul aceluiași an, conform celui mai recent raport publicat de Banca Mondială. „Creșterea economică în Europa Centrală ar urma să se îmbunătățească până la 2,6% în 2026-2027, susținută de investițiile puternice, în special în Polonia și România, grație majorării finanțării venite de la Uniunea Europeană”, a declarat economistul-șef al Băncii Mondiale, Indermit Gill.
Deși prognozele de anul trecut arătau că PIB-ul României ar urma să aibă un avans consistent, reevaluarea recentă a Băncii Mondiale a indicat un nivel mult mai scăzut. Astfel, în 2026 PIB-ul ar urma să înregistreze un avans de 1,3%, față de 1,9% cât era prognozat în luna iunie a anului trecut și cu 2,6% estimat în ianuarie 2025 de Banca Mondială. Economia României ar urma să aibă parte de o îmbunătățire abia din 2027, până la un avans de 1,9%, însă mai puțin decât avansul de 2,5% pe care Banca Mondială l-a prognozat la mijlocul anului trecut.
Raportul Băncii Mondiale subliniază că, dacă actualele previziuni se vor menține, deceniul 2020-2029 ar urma să fie cel mai slab pentru creșterea globală de după anii 1960 și prea slab pentru a evita stagnarea și șomajul în țările cu piețe emergente și în curs de dezvoltare. De asemenea, creșterea în economiile emergente și cele în curs de dezvoltare va încetini până la 4% în 2026, de la 4,2% în 2025. Însă, dacă este exclusă China, rata de creștere pentru acest grup în 2026 va fi de 3,7%, neschimbată față de 2025.
„Cu fiecare an care trece, economia globală a devenit mai puțin capabilă să genereze creștere și pare mai rezistentă la incertitudinea politică. Însă dinamismul și reziliența economică nu pot diverge mult timp fără a afecta finanțele publice și piețele de credit”, a declarat economistul-șef al Băncii Mondiale, Indermit Gill.
În contextul acestor revizuiri, specialiștii români au început să își exprime îngrijorarea. Potrivit economistului Daniel Dăianu, profesor la Academia de Studii Economice din București, „consolidarea fiscală a guvernului Bolojan ar putea reduce capacitatea de a stimula economia, iar efectele vor fi resimțite pe termen lung”. Dăianu a adăugat că este esențial ca România să îmbunătățească climatul de afaceri și să atragă investiții externe pentru a sprijini creșterea economică.
De asemenea, un alt expert, Mihaela Vasile de la Institutul Național de Statistică, a subliniat că „este important ca autoritățile să ia măsuri proactive pentru a evita o stagnare economică prelungită”. Ea a menționat că investițiile în infrastructură și educație sunt cruciale pentru a stimula economia românească.
Pe de altă parte, oficiali din cadrul Ministerului Finanțelor au declarat că „consolidarea fiscală este o măsură necesară pentru a asigura stabilitatea economică pe termen lung”. Aceștia susțin că, deși efectele imediate pot părea negative, pe termen lung, o structură fiscală solidă va sprijini o dezvoltare economică sustenabilă.
În concluzie, prognozele Băncii Mondiale reflectă o realitate economică complexă pentru România, unde provocările fiscale sunt de așteptat să persiste. Îmbunătățirea condițiilor de investiții și stimularea consumului intern vor fi esențiale pentru a evita stagnarea. Autoritățile române vor trebui să colaboreze cu instituții internaționale pentru a îmbunătăți perspectivele economice ale țării în anii următori. Este de așteptat ca aceste discuții să continue în cadrul întâlnirilor cu reprezentanți ai Băncii Mondiale și Uniunii Europene.
Pe termen scurt, este crucial ca România să își adapteze politicile economice la noile realități globale și să asigure un mediu favorabil pentru investiții, pentru a stimula creșterea economică și a reduce riscurile de stagnare.