Reuniune a Comitetului pentru legile justiției

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Comitetul pentru analiza legislației din domeniul justiției a avut o reuniune recentă, discutând măsuri importante pentru reformarea sistemului judiciar, inclusiv reorganizarea parchetelor și acoperirea deficitului de personal. Proiectele de lege și auditul sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor sunt priorități stabilite pentru eficientizarea justiției.

EN

Brief

The Justice Committee recently convened to discuss crucial reforms for the Romanian judicial system, including the reorganization of prosecutor's offices and addressing personnel shortages. Key legislative projects and an audit of the random case allocation system are set as priorities for improving justice efficiency.

Reuniune a Comitetului pentru legile justiției
Sursa foto: adevarul.ro

Reforma sistemului judiciar

Cea de-a doua reuniune a Comitetului pentru analiza și revizuirea legislaţiei din domeniul justiției a avut loc miercuri, 14 ianuarie 2026, la Palatul Victoria. În cadrul întâlnirii, membrii Comitetului au discutat şi au agreat mai multe direcţii de acţiune care vizează reformarea sistemului judiciar. Preşedintele Comitetului, consilierul de stat Andrei Lupu, a subliniat importanţa acestor măsuri pentru eficienţa justiţiei în România: "Este esenţial să avem un sistem judiciar funcţional care să răspundă nevoilor cetăţenilor".

Printre principalele măsuri stabilite se numără elaborarea unui plan multianual, pe o perioadă de cinci ani, pentru acoperirea deficitului de resurse umane din instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea. Documentul va fi realizat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi Ministerul Justiţiei, având ca termen de analiză data de 30 ianuarie 2026, conform unei informări publicate pe gov.ro. Potrivit Ministerului Justiţiei, deficitul de personal în instanţe a crescut cu 15% în ultimii doi ani, ceea ce a dus la o încărcare excesivă a magistraţilor.

De asemenea, va fi întocmit un proiect de lege privind reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii într-o structură unică la nivelul fiecărui judeţ. Acest demers, care va fi realizat de Ministerul Justiţiei, CSM şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, are termen de finalizare 30 ianuarie 2026. Reorganizarea este considerată esenţială pentru eficientizarea activităţii judiciare, având în vedere că, în 2025, 40% din cazuri au fost soluţionate cu întârziere, conform statisticilor INS.

O altă direcţie importantă o reprezintă reconfigurarea hărţii judiciare, prin desfiinţarea instanţelor cu un grad redus de încărcare. Proiectul va fi elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii până la 28 februarie 2026. Experţii în drept consideră că această măsură ar putea duce la o justiţie mai rapidă şi mai accesibilă pentru cetăţeni, însă există temeri legate de accesul la justiţie în zonele mai puţin populate.

Totodată, a fost decisă iniţierea unui audit independent al sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor. Procedura de desemnare a entităţii care va realiza auditul va începe până la finalul lunii ianuarie 2026, iar raportul final va fi făcut public cel târziu la 15 iunie 2026. În acest sens, Ministerul Justiţiei a declarat că transparenţa în procesul judiciar este crucială pentru restabilirea încrederii publicului în instituţiile judiciare.

La finalul reuniunii, preşedintele Comitetului, consilierul de stat Andrei Lupu, a anunţat că următoarea şedinţă va avea loc miercuri, 21 ianuarie 2026. Atunci vor fi dezbătute, printre altele, delegarea şi detaşarea magistraţilor, procedura de modificare a completurilor de judecată, revenirea competenţei de urmărire penală a magistraţilor la DNA, DIICOT şi parchetele ordinare, precum şi modalitatea de desemnare a colegiilor de conducere ale instanţelor.

La reuniune au participat reprezentanţi ai Cancelariei Prim-ministrului, Administraţiei Prezidenţiale, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei, asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi ai societăţii civile.

Această diversitate de participanţi reflectă importanţa subiectului, dar şi complexitatea reformelor necesare pentru o justiţie modernă în România.