Situația actuală a proiectului
Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile (CNACN), aflată sub aripa Ministerului Transporturilor, derulează în prezent revizuirea studiului de fezabilitate pentru Canalul Dunăre-București. Potrivit unui comunicat oficial, termenul de finalizare a acestui studiu a fost amânat pentru sfârșitul anului 2026, condiționat de obținerea autorizației de mediu. "Revizuirea studiului este în derulare, iar finalizarea depinde în principal de obținerea acordului de mediu", a declarat Florin Goidea, directorul general al CNACN.
În 2025, suma alocată pentru actualizarea studiului de fezabilitate a fost de 48.000 de lei, conform execuției bugetare. Proiectul vizează amenajarea râurilor Argeș și Dâmbovița pentru navigație și alte folosințe, iar după finalizarea studiului, CNACN va trebui să obțină aprobarea indicatorilor tehnico-economici și a culoarului de expropriere.
"Nu putem estima acum o dată pentru reluarea lucrărilor, dar proiectul este inclus în Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2021-2030", a adăugat conducerea CNACN. Aceasta sugerează că, deși revizuirea studiului este o prioritate, etapele viitoare depind de obținerea avizelor necesare.
Revizuirea studiului de fezabilitate, elaborat inițial în 2012, va duce probabil la o creștere semnificativă a costurilor. Conform estimărilor CNACN, valoarea inițială a investiției, stabilită în 2012 la 1,38 miliarde euro fără TVA, ar putea să se dubleze, având în vedere deteriorarea lucrărilor hidrotehnice existente. "Estimăm o dublare a valorii investiției din cauza deteriorării", au precizat oficialii CNACN.
Stadiul acordului de mediu este, de asemenea, în curs de desfășurare. CNACN a depus mai multe documente la Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), inclusiv Raportul privind impactul asupra mediului. Dezbaterile publice au avut loc în trimestrul IV din 2025, iar documentele sunt în prezent în revizuire.
Istoricul proiectului Canalului Dunăre-București este complex, cu începuturi datând din 1986, când lucrările au fost demarate, dar abandonate după 1989. Primele studii pentru o rută navigabilă între București și Dunăre au fost întocmite încă din 1880. Proiectul a fost inclus în programul de investiții al Ministerului Transporturilor, având în vedere potențialul său de a transforma Bucureștiul într-un nod logistic european.
Specialiștii din domeniu estimează că finalizarea lucrărilor ar putea aduce beneficii economice semnificative, facilitând transportul de mărfuri și reducând impactul asupra mediului comparativ cu transportul rutier. "Canalul va permite transportul pe apă, mai puțin poluant, îmbunătățind logistică între București și porturile europene", a declarat Chiriac Avădanei, expert în domeniu.
Însă, criticii subliniază că amânările repetate ale proiectului ridică semne de întrebare asupra eficienței autorităților de a finaliza lucrările începute cu zeci de ani în urmă. "Este esențial ca autoritățile să colaboreze eficient pentru a evita ca acest proiect să rămână doar pe hârtie", a adăugat Avădanei.
Conform informațiilor oficiale, canalul ar putea crea o legătură directă între București și Portul Constanța, facilitând accesul la rețeaua europeană de căi navigabile. De asemenea, ar putea sprijini dezvoltarea regională și ar putea ajuta la protecția împotriva inundațiilor. În concluzie, finalizarea proiectului Canalului Dunăre-București rămâne o prioritate strategică pentru România, dar depinde de eficiența în obținerea avizelor și de coordonarea între autorități.
De asemenea, este important ca statul să valorifice investițiile anterioare și să prevină degradarea lucrărilor efectuate până acum, care au costat deja 2,7 miliarde de euro fără TVA.
În concluzie, proiectul Canalului Dunăre-București are potențialul de a transforma Bucureștiul într-un important nod logistic, dar va necesita un efort concertat pentru a depăși obstacolele administrative și financiare existente.