Coridor internațional în construcție
În data de 15 ianuarie 2026, americanii au confirmat continuarea planului de construire a unui coridor care va traversa Armenia, având scopul de a conecta Azerbaidjanul cu enclava Nakhchivan. Potrivit publicației Le Figaro, acest proiect a fost denumit „Calea Trump către Pace și Prosperitate Internațională” (TRIPP – Trump Route for International Peace and Prosperity). Secretarul de stat american, Marco Rubio, a subliniat în cadrul unei întâlniri cu ministrul armean de Externe, Ararat Mirzoyan, că Statele Unite sunt angajate în acest demers, care a fost solicitat de mult timp de autoritățile de la Baku.
Coridorul TRIPP, care a fost convenit printr-un acord semnat anul trecut la Washington, sub auspiciile președintelui Donald Trump, are ca scop principal facilitarea transportului între Azerbaidjan și Nakhchivan. În prezent, Nakhchivan este o enclavă care nu are o legătură terestră cu restul Azerbaidjanului. Conform Departamentului de Stat al SUA, o companie care este deținută în proporție de 74% de SUA va fi responsabilă cu construcția infrastructurii feroviare și rutiere necesare.
Proiectul este văzut ca o oportunitate de investiții pentru Statele Unite, având în vedere că va facilita accesul la resurse minerale critice și elemente de pământuri rare din regiune. Marco Rubio a declarat, „Acordul TRIPP va deveni un model pentru întreaga lume, demonstrând cum se poate deschide calea către activitatea economică și prosperitate fără a compromite suveranitatea și integritatea teritorială”.
Pe de altă parte, Iranul a exprimat îngrijorări cu privire la formarea acestui coridor, temându-se că influența sa în zonă va fi redusă, iar investițiile străine se vor apropia de granița sa. În acest context, prim-ministrul armean, Nikol Pashinyan, a subliniat că securitatea coridorului va fi asigurată „de Armenia și nu de o țară terță”, reafirmând angajamentul țării sale de a proteja integritatea teritorială.
Conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan are rădăcini adânci în istorie, având ca punct central regiunea Nagorno-Karabah, o zonă majoritar armeană ce a fost subiectul unor lupte intense. Această dispută a dus la două războaie semnificative: primul între 1992-1994, când Armenia a câștigat controlul asupra regiunii, și cel de-al doilea război din 2020, în care Azerbaidjan a recucerit teritorii importante.
În 2023, Azerbaidjanul a lansat o ofensivă militară rapidă care a dus la controlul total asupra Nagorno-Karabah, obligând aproape toți etnicii armeni să părăsească regiunea. Această evoluție a făcut ca Armenia să recunoască oficial integritatea teritorială a Azerbaidjanului, deși tensiunile continuă să persiste la graniță, cu confruntări sporadice și negocieri în curs pentru o pace durabilă.
Evoluția conflictului a fost marcată de momente cheie, cum ar fi: - Origini (Sfârșitul anilor 1980): Cererile de unire a Nagorno-Karabah cu Armenia au dus la violențe. - Primul Război (1992-1994): Armenia a câștigat controlul, dar fără un tratat de pace definitv. - Războiul de 44 de Zile (2020): Azerbaidjanul a recâștigat teritorii, cu sprijinul Turciei. - Ofensiva Finală (Septembrie 2023): Control total asupra Nagorno-Karabah, exodul etnicilor armeni.
Situația actuală rămâne complexă, cu negocieri în desfășurare pentru stabilirea unor frontiere clare și pentru o pace durabilă, implicând mediere internațională din partea SUA și a UE.
Proiectul coridorului TRIPP ar putea influența semnificativ dinamica regională, având în vedere interconexiunile economice și geopolitice generate de acesta.