Transformări în relația transatlantică
La un an de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, relația transatlantică traversează o perioadă de profunde transformări. Nu este vorba despre o ruptură abruptă între Statele Unite și Uniunea Europeană, ci despre o reașezare strategică, cu efecte structurale asupra arhitecturii de securitate, a relațiilor economice și a raporturilor de putere din interiorul alianței occidentale. "Este o relație în plină transformare", explică analistul de politică externă Ștefan Popescu în cadrul unui interviu pentru Evenimentul Zilei. El descrie actuala dinamică drept un "adevărat cutremur".
În viziunea sa, cu Donald Trump la putere, Washingtonul pune în aplicare reconfigurare amplă a întregului spațiu transatlantic, integrată într-o strategie globală de repoziționare a influenței americane. Iar schimbarea vine pe fondul unei lumi multipolare din ce în ce mai accentuate, lume în care competiția strategică cu China, presiunea Rusiei asupra flancului estic și epuizarea resurselor politice și militare ale SUA impun o redistribuire a responsabilităților. "Statele Unite ale Americii își reconfigurează ecosistemul mondial de influență strategică, din care face parte în primul rând spațiul european", subliniază Popescu.
În centrul noii abordări americane se află ideea de responsabilizare a aliaților europeni. Administrația de la Washington cere nu doar creșteri de bugete pentru apărare, ci și asumarea unui rol mai activ în dosarele majore de securitate. În acest context, Ucraina rămâne testul principal, după cum explică Ștefan Popescu. "Intenția Statelor Unite este ca aliații săi să se înscrie în noul proces de negociere privind Ucraina, de asumarea unor responsabilități suplimentare în materie de apărare", a specificat analistul. Mesajul este unul familiar din primul mandat Trump, a mai adăugat el, dar de această dată este susținut de o strategie mai coerentă și de o presiune sistematică asupra capitalelor europene.
În paralel, relația transatlantică este recalibrată și din perspectivă economică. Politicile protecționiste, renegocierea acordurilor comerciale și condiționarea cooperării de interesele industriale americane au redevenit instrumente centrale ale administrației Trump. "Europa nu mai este tratată automat ca un partener egal, ci ca un actor care trebuie să demonstreze valoare strategică", a declarat Ștefan Popescu. Analistul atrage atenția asupra unui element adesea trecut cu vederea în dezbaterea publică europeană și spune că "Donald Trump este coerent, are o viziune și știe unde dorește să ajungă".
El scoate în evidență faptul că politica externă a actualului președinte american urmează o logică clară, aceea de a reduce costurile pentru SUA și maximizarea avantajelor strategice într-un context global ostil. Ștefan Popescu menționează apoi că, dacă marile capitale europene încearcă să se adapteze noii realități, situația României ridică semne de întrebare serioase. "România observăm că lipsește din dialog", avertizează analistul. Și asta se întâmplă într-un moment pe care îl consideră decisiv pentru poziționarea regională a țării.
Absența nu este doar una simbolică, ci se reflectă și în documentele strategice americane. "Noua strategie de securitate a SUA, apărută în acest context de reașezare globală, nu mai menționează explicit România", un semnal interpretat de analiști drept o retrogradare a priorităților la nivel regional. "Accentul este mutat către spațiul baltic, în timp ce Marea Neagră, deși esențială din punct de vedere geostrategic, pare să piardă din importanță pe agenda Washingtonului", a mai spus apoi Ștefan Popescu. Schimbarea este cu atât mai problematică cu cât România se află într-o zonă de "periferie strategică", acolo unde, potrivit analistului, "efectele reconfigurării americane pot fi cele mai dure. Fără un dialog susținut și fără inițiative proprii, riscul este ca Bucureștiul să rămână un simplu beneficiar pasiv al deciziilor luate în alte capitale", a conchis Ștefan Popescu.
Bariere precum diferenţe între normele şi reglementările naţionale, proceduri administrative greoaie şi practici anticoncurenţiale sunt responsabile pentru costuri comerciale intra-UE echivalente cu taxe de 67% la bunuri şi 95% la servicii, au scris economişti precum Lucia Quaglietti şi Vanessa Gunnella într-o analiză publicată miercuri pe site-ul BCE. Înainte de semnarea unui acord comercial cu SUA în vara anului trecut, Trump luase în considerare perceperea unor tarife vamale de 50% la toate importurile din UE. Analiza publicată miercuri oferă noi argumente pentru BCE care vrea să impulsioneze guvernele europene să ia măsuri care ar consolida piaţa unică, formată din 450 de milioane de locuitori şi 26 de milioane de întreprinderi. Preşedinta BCE, Christine Lagarde subliniază în mod regulat că valorificarea întregului potenţial al pieţei unice este crucială pentru ca economia să prospere.
"Piaţa unică oferă beneficii economice şi strategice ample" şi "reprezintă prima linie de apărare a Europei în faţa unui peisaj geopolitic în rapidă evoluţie", susţin economiştii BCE. Depăşirea limitelor sale "este esenţială pentru consolidarea în continuare a rezilienţei UE, promovarea competitivităţii, sporirea capacităţilor de apărare şi protejarea stabilităţii economice". În articolul lor, autorii recunosc că nu este fezabil - şi nici de dorit - să fie eliminate toate barierele pe care le-au identificat, în special dacă acestea se referă la preferinţe, prejudecăţi locale sau comercializare limitată.
Însă copierea standardelor Ţărilor de Jos - o ţară care a atins o integrare relativ ridicată - ar face deja o mare diferenţă. Într-un astfel de scenariu, fricţiunile comerciale intra-UE ar putea fi reduse cu aproximativ opt puncte procentuale la bunuri şi cu nouă puncte procentuale la servicii, ceea ce ar creşte comerţul transfrontalier şi bunăstarea, potrivit raportului. Chiar şi un progres mai modest ar fi semnificativ. Economiştii susţin că o reducere de doar 2% a barierelor în calea bunurilor şi serviciilor în cadrul pieţei unice ar putea compensa pe deplin impactul preconizat al creşterii tarifelor americane asupra producţiei pe termen lung. "Estimările evidenţiază potenţialul oferit de dimensiunea vastă a pieţei interne a UE. În contextul geopolitic actual, consolidarea integrării UE este deosebit de importantă pentru a atenua efectele negative ale tensiunilor comerciale externe", au scris Quaglietti şi colegii săi. Este puţin probabil ca presiunile asupra blocului comunitar să înceteze, mai ales având în vedere recenta ameninţare a lui Trump că va impune tarife suplimentare de 25% oricărei ţări care face afaceri cu Iranul.
Acest lucru ar putea afecta UE, care a importat bunuri în valoare de aproximativ 660 de milioane de euro din Republica Islamică între ianuarie şi octombrie anul trecut.