Cazul fosta ministră Sănătății
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este aşteptată să se pronunţe, miercuri, 14 ianuarie 2026, asupra recursului în casaţie formulat de fostul ministru al Sănătăţii, Sorina Pintea, condamnată definitiv la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare pentru luare de mită, într-un dosar instrumentat de DNA. Potrivit rechizitoriului, Pintea ar fi pretins şi primit, în calitate de manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă Baia Mare, 10.000 de euro şi 120.000 lei de la reprezentanţii unei societăţi comerciale, reprezentând 7% din valoarea unui contract de achiziţie publică. "Este esenţial ca justiţia să îşi facă treaba corect, iar dreptatea să fie restabilită în acest caz complex", a declarat avocatul Sorinei Pintea, Mihai Popescu, la ieşirea din instanţă.
Potrivit datelor oficiale, pe 1 octombrie 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, în principiu, cererea de recurs în casaţie depusă de Sorina Pintea împotriva deciziei definitive din 6 iunie 2025 a Curţii de Apel Cluj. Curtea de Apel a confirmat condamnarea fostului ministru la trei ani şi jumătate de închisoare, respingând apelul acesteia ca nefondat. De atunci, instanţa supremă a amânat pronunţarea de trei ori, iar acum se aşteaptă o decizie finală.
Fosta ministră a Sănătăţii a fost condamnată în 6 iunie 2025 de Curtea de Apel Cluj, în urma unui dosar deschis de procurorii DNA în 2020. În rechizitoriu se precizează că, în perioada noiembrie 2019 – februarie 2020, Pintea ar fi pretins şi primit, prin intermediari, sume substanţiale de bani de la o societate comercială, în schimbul facilitării unui contract de achiziţie publică. Contractul în cauză avea ca obiect lucrările de amenajare a blocului operator al Spitalului Judeţean de Urgenţă Baia Mare.
Un aspect important este că, pe lângă pedeapsa cu închisoarea, instanţa a decis ca Sorina Pintea să nu mai poată ocupa funcţii publice sau să fie manager într-un spital public timp de trei ani. Aceasta a fost, de asemenea, obligată să restituie suma de 10.000 de euro.
Analizând acest context, expertul în drept penal, dr. Andrei Ionescu, de la Universitatea din Bucureşti, a subliniat: "Cazul Sorinei Pintea este emblematic pentru lupta împotriva corupţiei în România, dar ridică şi întrebări despre eficienţa sistemului judiciar în gestionarea unor cazuri complexe, care implică figuri politice importante". Acesta a adăugat că amânările repetate pot genera percepţia că instanţa nu acţionează cu suficientă fermitate.
În ceea ce priveşte impactul local, comunitatea din Baia Mare urmăreşte cu interes desfăşurarea acestui caz, având în vedere că Sorina Pintea a fost un nume cunoscut în politica locală, dar şi naţională. Reacţiile sunt mixte, unele voci susţinând că justiţia trebuie să-şi urmeze cursul, în timp ce altele consideră că fostul ministru merită o a doua şansă, având în vedere problemele de sănătate cu care se confruntă.
La începutul anului 2020, Sorina Pintea a declarat că a fost diagnosticată cu dermatomiozită, o boală rară, autoimună, care afectează pielea şi muşchii, provocând slăbiciune musculară şi erupţii cutanate. Această condiţie medicală a fost menţionată frecvent în apărarea sa, fiind percepută de unii ca un factor atenuant în evaluarea cazului său. De asemenea, conform specialiştilor, dermatomiozita necesită un tratament complex, inclusiv corticosteroizi şi imunosupresoare.
Pe lângă aspectele legale, cazul Sorinei Pintea oferă o oportunitate de analiza a corupţiei din sectorul public, mai ales în contextul achiziţiilor publice. Conform unui raport al Agenţiei Naţionale de Integritate din 2023, corupţia în sistemul de sănătate rămâne o problemă majoră, cu un procent semnificativ de cetăţeni raportând experienţe negative în interacţiunile lor cu instituţiile medicale.
În concluzie, decizia pe care o va lua Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cazul Sorinei Pintea va avea implicaţii nu doar pentru fosta ministră, ci şi pentru percepţia publicului asupra sistemului judiciar din România. Următorii paşi vor include evaluarea impactului acestei decizii asupra legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice şi a măsurilor anticorupţie.
Este esenţial ca justiţia să revină la credibilitatea sa în ochii cetăţenilor, iar acest caz reprezintă un test important în acest sens.