România nu forțează Unirea cu Republica Moldova

Unirea cu Republica Moldova nu este un scenariu impus, ci unul care depinde exclusiv de voința exprimată la Chișinău, afirmă europarlamentarul Eugen Tomac, consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni al președintelui României. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, acesta spune că Bucureștiul este pregătit pentru un dialog serios doar dacă această opțiune va fi asumată de autoritățile moldovene.

„România este pregătită oricând să se așeze la masă și să discute serios acest scenariu, doar dacă Republica Moldova îl va vedea drept o opțiune. Este dreptul lor să-și decidă viitorul”, a spus Tomac. Europarlamentarul a reamintit că poziția oficială a statului român privind disponibilitatea de a discuta unirea a fost asumată încă din 27 martie 2018, printr-o declarație adoptată fără niciun vot împotrivă în Parlament. „Aceasta este poziția oficială a statului român. Ea nu s-a schimbat”, a adăugat acesta.

În ceea ce privește contextul de la Chișinău, Tomac afirmă că realitatea politică din Republica Moldova indică o opțiune majoritară pro-europeană, confirmată prin alegeri și referendumuri succesive. „Obiectivul zero pentru noi și pentru Republica Moldova este susținerea accelerării procesului de integrare europeană”, a mai spus europarlamentarul. Tomac afirmă că România se află în prima linie a sprijinului pentru parcursul european al Chișinăului și avertizează asupra riscurilor deturnării subiectului unirii în scopuri propagandistice. „Este un subiect extrem de serios, care trebuie tratat fără patimă, fără excese naționaliste”, a spus acesta.

Referindu-se la poziția partenerilor externi, consilierul prezidențial susține că subiectul reunificării este privit ca o chestiune internă. „Toți partenerii noștri știu că și în România, și în Republica Moldova trăiește același popor. Nu există obiecții față de o asemenea discuție”, a mai declarat consilierul prezidențial.

Analiză: Maia Sandu spune că ar vota pentru reunificare, fiind tot mai dificil pentru o țară mică să reziste în fața Rusiei. România așteaptă decizia Chișinăului, după cum explica Nicușor Dan în urmă cu câteva luni. În Republica Moldova, votanții pro-ruși au scăzut de la 33% în 2021 la 24% în 2025, iar Moscova nu mai are pe moment lideri care să-și asume o politică bine definită.

Există însă agenți plătiți sau nu care continuă să facă jocurile Rusiei în mai toate instituțiile publice și care vor sabota mersul spre Uniunea Europeană sau vreun eventual proiect unionist cu România. În România, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) se află pe un trend ascendent și a trecut de 40% susținere publică, doar că pentru liderii formațiunii unirea pare să aibă nevoie de parafa Kremlinului.

Dacă R. Moldova și România nu ar fi atât de expuse în fața războiului hibrid dus de Rusia și dacă rețelele Moscovei nu ar fi atât de extinse în cele două țări, poate că acum ar fi un moment (geo) politic oportun. Dacă instituțiile de forță ar fi pe picioarele lor la București și i-ar putea scoate din joc pe cei care fac ecuații favorabile Kremlinului, România ar putea pune în aplicare strategia de reunificare cu R.Moldova, singurul proiect mare la care se lucrează de ani de zile în laboratoarele puterii, cu mai mult sau mai puțin entuziasm, în funcție de politicianul aflat la butoane.

Traian Băsescu a vorbit despre un astfel de proiect în perioada în care era la Cotroceni, iar Nicușor Dan a declarat anul trecut, în prima vizită pe care a făcut-o la Chișinău (10 iunie 2025), că atunci când majoritatea cetățenilor din Republica Moldova va decide că dorește unirea cu România, autoritățile de la București se vor arăta pregătite: „Noi avem la București decizia Parlamentului din 2018, când s-au împlinit o sută de ani de la evenimentul din 27 martie 1918 (Sfatul Țării de la Chișinău a votat unirea cu Regatul României). Ea spune că în momentul în care R. Moldova este pregătită, România este pregătită pentru asta. Există un consens între forțele politice, cel puțin între cele pro-occidentale, suntem deschiși pentru asta”.

Declarația Parlamentului din 2018 precizează că legislativul de la București „consideră ca fiind pe deplin legitimă dorința acelor cetățeni ai Republicii Moldova care susțin unificarea celor două state ca o continuare firească în procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române și subliniem că acest act depinde de voința acestora, și declară că România și cetățenii ei sunt și vor fi întotdeauna pregătiți să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetățenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinței suverane a acestora”.

Altfel spus, totul e gata pentru clipa în care moldovenii se vor hotărî. Există, însă, nu doar reticențele din analizele Ministerului de Externe și ale altor instituții, pentru care unirea a fost mereu scenariul rușilor prin care gândeau fie o schimbare la nivelul liderilor politici, fie o destabilizare care să scoată țara din NATO. În continuare, americanii operează din România scutul antirachetă de la Deveselu, un instrument defensiv la care Moscova ar vrea să aibă acces imediat sau, dacă nu, să-l facă să dispară.

Președinta Republicii Moldova a declarat pentru podcastul britanic „The Rest Is Politics: Leading” că ar vota pentru reunificarea cu România dacă s-ar organiza acum un referendum, fiindcă „devine din ce în ce mai dificil pentru o mică țară ca Moldova să supraviețuiască ca democrație, ca țară suverană și, bineînțeles, să reziste în fața Rusiei”. Maia Sandu a adăugat că nu există o majoritate a cetățenilor care să accepte unirea, dar că mai mult de jumătate dintre moldoveni preferă integrarea în UE.

Acum e o perioadă în care Rusia nu e foarte puternică, nu reușește să înainteze prea mult pe teritoriul ucrainean, își consumă energia și resursele pe teren și e pusă la colț de instituțiile internaționale. În plus, sistemul internațional e în schimbare, cu o Americă instabilă și o Europă debusolată. Un eventual proiect girat de marile puteri occidentale și cu o campanie de comunicare bună ar putea să dea roade dacă există voință politică.

Deocamdată, 47% dintre români se declară pentru unire și tot atâția se opun (Avangarde, septembrie 2025), dar numai 30% dintre moldoveni ar fi pentru, în vreme ce 60% sunt împotrivă (iData, august 2025). Proiectul nu poate fi făcut de azi pe mâine, dar dacă e asumat, poate progresa și când va veni momentul oportun, oamenii să fie pregătiți, Transnistria să fie decuplată, fiindcă România nu ar putea aduce toată mizeria de acolo în țară, rețelele pro-ruse demontate, războiul hibrid anihilat. Sunt detalii care au nevoie de câțiva ani pentru a fi puse la punct, fiindcă nu au fost puse pe masă niciodată de cele două state.

Deși există la vârful celor două țări lideri care să-și asume acest proiect și să înceapă discuții, e greu de crezut că lucrurile se vor mișca, rezistența de dincolo de Prut ar putea veni chiar din partea administrației și legislativului, unde o parte din oameni își vor pierde pozițiile. Apoi, birocrația românească nu a lăsat amintiri prea plăcute când a administrat Basarabia în perioada interbelică. Mai e și nostalgia imperială pentru unii moldoveni, care ar fi preferat să trăiască mai degrabă la periferia unei mari puteri, decât într-o țară europeană de margine.

Partea financiară e și mai complicată, fiindcă ar trebui aduse pensiile și salariile la același nivel, ar trebui făcută unificarea monetară și integrarea infrastructurii. Un studiu făcut de economistul Petrișor Peiu, între timp ales senator pe listele AUR, sugera că ar fi nevoie de PIB-ul țării pe un an pentru a porni totul.

În 2025, Produsul Intern Brut al României a fost de 423 de miliarde de dolari, iar al Republicii Moldova sub 20 de miliarde de dolari.