Măsuri de reducere a cheltuielilor
Pachetul de măsuri publicat marți seara, 12 ianuarie 2026, în dezbatere publică de către Ministerul Dezvoltării, are ca scop reducerea cu 10% a cheltuielilor în administrație, fără a afecta salariile de bază. Conform ministrului dezvoltării, Ion Ștefan, "Aceste măsuri sunt esențiale pentru eficientizarea aparatului administrativ și pentru a asigura o gestionare mai bună a resurselor publice". Măsurile propuse includ restricții semnificative în privința numărului de angajați în poliția locală și în cabinetele miniștrilor, cu economii estimate de peste 3 miliarde de lei pentru acest an.
Una dintre cele mai importante modificări se referă la numărul de polițiști locali care pot fi angajați în funcție de dimensiunea localității. Astfel, primăriile din localitățile cu mai puțin de 4.500 de locuitori vor putea înființa poliție locală doar dacă bugetul local acoperă integral costurile de funcționare. În orașele mici, un polițist local va putea fi angajat la fiecare 1.200 de locuitori, în timp ce în București și în alte județe, raportul va fi de un polițist la 6.500 de locuitori. Această măsură ar putea duce la o scădere semnificativă a numărului de polițiști locali în anumite localități.
În plus, numărul consilierilor din cabinetele miniștrilor și ale altor demnitari va fi limitat strict, ceea ce ar putea determina o reducere considerabilă a personalului la nivelul prefecturilor și primăriilor. De asemenea, pachetul introduce sancțiuni pentru primăriile care nu respectă regulile de reducere a cheltuielilor, obligându-le să recurgă la disponibilizări dacă nu reușesc să reducă bugetul cu 10% sau să facă economii. Se estimează că aproximativ 13.000 de posturi ar putea fi desființate la nivel național.
O altă măsură importantă vizează transferul cheltuielilor centrelor militare de la bugetul local la bugetul Ministerului Apărării Naționale, ceea ce va reduce presiunea asupra bugetelor locale și va contribui la economii suplimentare. De asemenea, proiectul de lege prevede măsuri pentru colectarea mai eficientă a veniturilor fiscale, inclusiv extinderea executării silite asupra anumitor indemnizații sociale începând cu 2026.
Autoritățile locale vor primi atribuții decizionale mai largi, inclusiv asupra jocurilor de noroc și a introducerii de taxe locale suplimentare. De asemenea, se va înființa Fondul de Regenerare Locală, care va reprezenta până la 5% din veniturile locale, destinat susținerii proiectelor de dezvoltare locală.
În ceea ce privește construcțiile realizate fără autorizație, proprietarii vor fi penalizați cu o majorare de 100% a impozitului timp de 5 ani, începând cu anul următor descoperirii neregulii, cu scopul de a descuraja construcțiile ilegale și a crește veniturile bugetului local. De asemenea, persoanele care nu își achită amenzile vor avea restricții la tranzacțiile imobiliare, iar amenzile neplătite vor fi majorate progresiv.
Întreaga listă cu măsurile proiectului de reformă al administrației centrale și locale poate fi consultată pe site-ul Ministerului Dezvoltării.
Aceste reforme ar putea avea un impact semnificativ asupra modului în care funcționează administrația publică în România, având ca scop eficientizarea și economisirea resurselor publice.