Cumpărarea Groenlandei discutată
Miliarde groenlanda: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Statele Unite ar putea fi nevoite să plătească până la 700 de miliarde de dolari pentru a-și atinge obiectivul declarat al președintelui Donald Trump de a cumpăra Groenlanda, potrivit unor persoane familiarizate cu estimările de cost, citate de NBC News.
Suma a fost calculată de experți și foști oficiali americani în cadrul unor planuri preliminare legate de dorința lui Trump de a aduce insula — cea mai mare din lume — sub controlul SUA, ca parte a unei strategii de securitate în Arctica. Groenlanda are aproximativ 2,1 milioane de kilometri pătrați și este considerată un punct strategic în competiția cu rivali precum Rusia și China.
Potrivit acelorași surse, secretarul de stat Marco Rubio a primit sarcina de a elabora, în următoarele săptămâni, o propunere oficială de cumpărare a teritoriului semiautonom, care aparține Regatului Danemarcei. Un oficial de rang înalt de la Casa Albă a descris acest demers drept o „prioritate majoră” pentru președinte.
Autoritățile de la Copenhaga și Nuuk au respins ferm ideea. Oficialii danezi și groenlandezi au declarat în repetate rânduri că teritoriul nu este de vânzare și au respins afirmațiile lui Trump potrivit cărora Statele Unite ar urma să obțină Groenlanda „într-un fel sau altul”.
„Groenlanda nu dorește să fie deținută, guvernată sau să facă parte din Statele Unite”, a declarat ministra de externe a Groenlandei, Vivian Motzfeldt, la sosirea sa la Washington. „Alegem Groenlanda așa cum este astăzi — parte a Regatului Danemarcei.”
Ministrul groenlandez al afacerilor și resurselor minerale, Naaja Nathanielsen, a spus că declarațiile venite din SUA provoacă o anxietate reală în rândul populației. „Oamenii nu pot dormi. Presiunea este uriașă și se simte în fiecare gospodărie”, a spus ea, subliniind că Groenlanda nu are intenția de a deveni americană.
Miercuri, Marco Rubio și vicepreședintele JD Vance urmează să se întâlnească cu oficiali din Danemarca și Groenlanda, care au venit la Washington pentru a obține clarificări privind intențiile administrației Trump. Discuțiile vin după consultări preliminare desfășurate săptămâna trecută cu Consiliul Național de Securitate al SUA.
Deși unii membri ai administrației Trump au evocat, în mod controversat, inclusiv posibilitatea folosirii forței militare, alți oficiali consideră mai probabil un acord diplomatic sau economic. Printre opțiuni se numără și un „compact de asociere liberă”, un tip de acord prin care SUA oferă sprijin financiar în schimbul unei prezențe de securitate — model folosit deja în relația Washingtonului cu state precum Insulele Marshall sau Palau.
O astfel de soluție ar fi, potrivit experților, mai puțin costisitoare decât achiziția directă a Groenlandei, evaluată între 500 și 700 de miliarde de dolari.
Groenlanda găzduiește deja o bază militară americană — Pituffik Space Base — unde sunt staționați militari ai Forței Spațiale a SUA și alte unități care operează sisteme radar de avertizare timpurie împotriva unor posibile atacuri din partea Rusiei. Statele Unite și Danemarca cooperează strâns în domeniul informațiilor militare din regiune.
Trump a declarat în repetate rânduri că preferă „să dețină” Groenlanda, nu doar să aibă acces la ea, comparând situația cu diferența dintre a deține și a închiria o proprietate. O eventuală achiziție ar transforma Groenlanda într-un teritoriu american, similar cu Guam sau Puerto Rico, consolidând influența SUA în Arctica.
Susținătorii acestei idei invocă temeri că, dacă Groenlanda ar deveni independentă, cei peste 27.000 de kilometri de coastă ar putea ajunge sub influența unor puteri rivale. Totuși, un sondaj realizat anul trecut arată că aproximativ 85% dintre groenlandezi resping ideea de a deveni parte a Statelor Unite.
Retorica lui Trump a stârnit îngrijorare în Europa și opoziție inclusiv în Congresul american. Un grup bipartizan de senatori a propus recent o lege care ar interzice folosirea fondurilor Pentagonului pentru preluarea controlului asupra teritoriului unui stat membru NATO fără acordul acestuia sau al Alianței.
Prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, a avertizat că orice tentativă de a lua Groenlanda prin forță ar putea submina grav NATO. „Statele Unite sunt deja prezente acolo și pot avea mai multe posibilități, dar suveranitatea nu este negociabilă”, a spus ea.
Analiștii consideră că amenințările ar putea fi mai degrabă un instrument de presiune diplomatică. „Probabilitatea folosirii forței este foarte mică”, a declarat Ian Lesser, de la German Marshall Fund. „Ar crea tensiuni enorme în NATO și nu cred că ar exista sprijin politic pentru așa ceva.”
În Europa și în SUA există tot mai mult sentimentul că președintele Trump va obține, într-o formă sau alta, un avantaj strategic în Groenlanda. Rămâne însă neclar cum se va întâmpla acest lucru — prin negocieri, presiuni economice sau o redefinire a relațiilor de securitate — și cât de departe este dispus să meargă Washingtonul.
Președintele american Donald Trump a afirmat că Groenlanda este esențială pentru strategia de securitate a Statelor Unite, fiind necesară pentru construirea unui sistem de apărare antirachetă denumit „Golden Dome” (Domul de Aur). Într-un mesaj publicat pe platforma Truth Social, Trump a susținut că NATO ar trebui să sprijine demersul Washingtonului de a obține controlul asupra insulei, avertizând că, în caz contrar, Rusia și China ar putea profita.
Trump a legat explicit eficiența Alianței Nord-Atlantice de puterea militară a Statelor Unite, afirmând că NATO nu ar fi fost „nici pe departe” o forță credibilă fără contribuția americană, consolidată – potrivit lui – în timpul primului său mandat și amplificată în prezent.
„NATO devine mult mai puternică și mai eficientă atunci când Groenlanda se află în mâinile Statelor Unite. Orice alt scenariu este inacceptabil pentru noi”, a transmis liderul de la Casa Albă.
Declarațiile vin în contextul vizitei la Washington a miniștrilor de Externe ai Danemarcei și Groenlandei, care urmează să se întâlnească cu vicepreședintele SUA, JD Vance, și cu secretarul de stat Marco Rubio. Potrivit Reuters, discuțiile sunt programate la Casa Albă și au ca obiectiv clarificarea intențiilor administrației Trump.
Cu o zi înainte, premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat că teritoriul autonom dorește să rămână parte a Regatului Danemarcei. Reacția președintelui american a fost tranșantă: „Este problema lor”. Trump a adăugat că nu știe cine este premierul Groenlandei.
Între timp, la Berlin, Germania a tras un semnal de alarmă. Ministrul Apărării, Boris Pistorius, a avertizat că orice încercare a Statelor Unite de a prelua controlul asupra Groenlandei ar crea o situație fără precedent în istoria NATO. Declarația vine în linie cu avertismentele formulate anterior de comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius.
„Cel mai puțin spus, ar fi o situație cu adevărat fără precedent în istoria NATO și a oricărui alt aliat militar din lume”, a spus Pistorius, într-o conferință de presă la Berlin.
Afirmațiile lui Trump alimentează temerile tot mai vizibile în rândul aliaților europeni că ambițiile strategice ale Washingtonului în Arctica ar putea tensiona grav relațiile din interiorul NATO, punând sub semnul întrebării principiile suveranității și ale cooperării între statele membre.