Escaladare periculoasă în Ucraina
Statele Unite au condamnat luni, 12 ianuarie 2026, lansarea de către Rusia a rachetei balistice de ultimă generație Oreșnik asupra orașului Liov, calificând-o drept „o escaladare periculoasă și inexplicabilă”. Atacul a avut loc în noaptea de 8 spre 9 ianuarie, când racheta a lovit o zonă din Ucraina aproape de frontiera cu Polonia și NATO. Ambasadoarea adjunctă a SUA la ONU, Tammy Bruce, a declarat: „Aceasta constituie o nouă escaladare periculoasă și inexplicabilă, în timp ce Statele Unite lucrează cu Kievul, cu alți parteneri și Moscova pentru a pune capăt războiului printr-un acord negociat.”
Ministerul rus al Apărării a anunțat luni că racheta Oreșnik a fost utilizată vineri în atacurile masive împotriva Ucrainei, țintind o uzină aeronautică din Liov. Potrivit informațiilor confirmate din mai multe surse independente, lovitura efectuată de forțele armate ruse a dus la scoaterea din serviciu a uzinei de stat pentru repararea avioanelor din Liov. Aceasta reprezintă utilizarea pentru a doua oară a acestui tip de rachetă de la începutul ofensivei ruse în Ucraina în 2022.
Utilizarea rachetelor balistice Oreșnik a stârnit reacții severe din partea Uniunii Europene, Berlinului, Parisului și Londrei, care au considerat că reprezintă o escaladare din partea Moscovei. În noaptea de 8-9 ianuarie, atacul a provocat daune asupra infrastructurii critice din Liov și pene de curent extinse în capitala Kiev. Autoritățile ucrainene acuză Rusia că urmărește să lase milioane de oameni fără electricitate, căldură și apă, afectând 40 de obiective în capitală, în condiții de ger extrem.
În cadrul unui discurs susținut în Consiliul de Securitate al ONU, ambasadoarea americană Tammy Bruce a declarat că „Rusia a lansat mai multe atacuri în Ucraina, inclusiv racheta sa balistică Oreșnik, care a atins o zonă în Ucraina în apropierea frontierei cu Polonia și NATO”. Aceasta a subliniat că acțiunile Rusiei amenință să extindă și să intensifice conflictul, afirmând că „cele două părți ar trebui să caute căi către dezescaladare”.
Ambasadorul britanic interimar, James Kariuki, a evidențiat că „Ucraina va supraviețui acestui nou atac, la fel ca multor altora înainte. Dacă președintele Putin crede că această violență îi va descuraja pe aliații Ucrainei, el se înșală”. De asemenea, ambasadoarea letonă Sanita Pavluta-Deslandes a descris atacurile rusești ca fiind „barbare” și a evidențiat o tendință perturbantă, afirmând că „cu cât ne apropiem de pace mai mult, cu atât mai sfruntate sunt atacurile”.
Bombardamentele masive rusești au provocat vineri întreruperi ale căldurii în aproape 6.000 de clădiri la Kiev, conform municipalității, care a cerut locuitorilor care pot să evacueze să o facă „în mod temporar”. La rândul său, ambasadorul ucrainean Andrii Malnîk a comparat atacurile cu cele mai rele precedente din istoria umanității, afirmând că Rusia folosește frigul și foametea ca arme. Ambasadorul rus Vasili Nebenzia a respins criticile, asigurând că armata rusă nu vizează civili.
Aceste evenimente subliniază gravitatea conflictului din Ucraina și impactul devastator pe care îl are asupra populației civile. Pe măsură ce tensiunile cresc, comunitatea internațională rămâne în alertă și își intensifică eforturile pentru a găsi o soluție diplomatică.
Este esențial ca toate părțile implicate să se angajeze în dialog și să urmărească dezescaladarea situației pentru a preveni o criză umanitară și mai mare.