Declarațiile Ministrului Apărării
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat, luni, 12 ianuarie 2026, că dacă statele europene vor decide să trimită trupe în Groenlanda, „decizia CSAT și a României este clară: nu trimiți cizma soldatului român în Ucraina”. În cadrul unei emisiuni la Antena 3 CNN, Miruță a subliniat că România nu este o putere nucleară și că a trăit amenințările Rusiei pe teritoriul său. "Suntem țara care am susținut NATO și ne-am bucurat că am intrat în NATO, care a fost o umbrelă în caz de orice altceva. Nu cred că se va ajunge până acolo. Nu profită nimeni dacă NATO se rupe", a afirmat el.
Radu Miruță a explicat că trimiterea de trupe românești în Groenlanda ar fi posibilă în două scenarii: invocarea articolului 5 al NATO în cazul unui atac asupra unui stat membru sau în cadrul unei inițiative voluntare, fără activarea articolului 5. "Deciziile se iau de CSAT, care va supune apoi propunerea la vot în Parlamentul României", a adăugat el. Ministrul a reafirmat că, în situații similare cu trimiterea trupelor în Ucraina, România va decide să nu trimită trupe.
Referitor la posibilitatea trimiterii trupelor europene în Groenlanda, ministrul a menționat că discuțiile au loc la nivelul celor două puteri nucleare europene, Franța și Marea Britanie, subliniind că România nu are capacitatea de a participa la astfel de acțiuni. "România nu e în situația asta. Noi nu avem această capacitate", a declarat el.
Pe de altă parte, Radu Miruță a afirmat că Statele Unite par să prefere o soluție nonmilitară pe această temă. "Eu cred mai degrabă că e un joc psihologic pentru a ajuta o negociere fără forță, fără luptă", a spus el, sugerând că SUA își doresc o abordare diplomatică în ceea ce privește securitatea arctică.
În acest context, un grup de țări europene, condus de Marea Britanie și Germania, discută planuri pentru o prezență militară NATO în Groenlanda. Această măsură ar fi destinată să întărească securitatea insulei și să arate președintelui american Donald Trump că Europa ia în serios provocările legate de securitatea arctică. În ultimele luni, retorica administrației Trump a generat îngrijorări cu privire la intențiile SUA de a prelua controlul asupra teritoriului danez, ceea ce a dus la o mobilizare a liderilor europeni.
Germania a anunțat intenția de a propune o misiune NATO comună pentru protejarea Arcticii. Acest demers este motivat de tensiunile generate de retorica administrației Trump, dar și de preocupările legate de Rusia și China, care își demonstrează interesul în regiunea arctică. Liderii europeni își propun astfel să demonstreze că Europa și NATO pot asigura securitatea regiunii fără o intervenție unilaterală a SUA, încercând să întărească solidaritatea în cadrul Alianței Nord-Atlantice.
În concluzie, poziția României, subliniată de Ministrul Apărării, reflectă o viziune precaută asupra implicării militare în Groenlanda, punând accent pe cooperarea în cadrul NATO și pe necesitatea de a evita escaladarea conflictelor.
Între timp, discuțiile dintre statele europene continuă, iar implicarea României va depinde de evoluțiile strategice și de deciziile CSAT.