Măsuri pentru MApN și MAI
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat luni, 11 ianuarie 2026, că Guvernul va adopta săptămâna viitoare un pachet de reforme administrative, care include tăieri de 10% din anvelopa pentru salarii. Această măsură va fi înaintată Parlamentului pentru asumarea răspunderii, iar o sesiune extraordinară a legislativului urmează a fi convocată. În cadrul aceleași declarații, el a menționat că se lucrează la un proiect pentru majorarea vârstei de pensionare pentru angajații din Ministerul Apărării Naționale (MApN), Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și serviciile de informații. "Este un compromis pe care l-a acceptat coaliția, să nu tai din salariu, să nu tai din numărul de angajați, dar să contribui și tu la efort, prin creșterea vârstei de pensionare", a declarat Miruță la Antena 3.
În contextul actual, în care Ministerul Apărării și Ministerul de Interne nu pot reduce salariile sau numărul de angajați din cauza situației de securitate de la frontiera cu Ucraina, creșterea vârstei de pensionare devine o soluție pentru a contribui la reducerea cheltuielilor. Radu Miruță a explicat că, în prezent, vârsta de pensionare în aceste instituții este de 48 de ani și că se fac simulări pentru a determina cu cât ar trebui crescută această vârstă pentru a reduce cheltuielile cu 10%.
"Deocamdată este 48. Discutăm despre un proiect de lege pe care trebuie să-l aducem pe masa Guvernului la finalul săptămânii viitoare. Poate nu până la 65. Poate până la 60. Poate până la 55", a afirmat Miruță. Aceasta este o măsură pe care coaliția de guvernare o consideră necesară pentru a face față presiunilor financiare, având în vedere că bugetul național trebuie conceput cu limitele bugetare bine stabilite.
Conform datelor Ministerului Finanțelor, cheltuielile cu salariile în sectorul public au crescut constant în ultimii ani, iar în 2025, acestea reprezentau aproximativ 30% din bugetul național. Aceste statistici sunt susținute de Eurostat, care raportează că România are una dintre cele mai mari proporții de cheltuieli publice destinate salariilor din Uniunea Europeană. De asemenea, o analiză a Ministerului Muncii a arătat că, în ultimii 10 ani, vârsta medie de pensionare a crescut ușor, dar pentru anumite categorii profesionale, precum cei din domeniul apărării, a rămas neschimbată.
Criticii acestei măsuri, inclusiv reprezentanți ai sindicatelor, avertizează că o astfel de schimbare ar putea afecta moralul angajaților și ar putea duce la o criză de personal în instituțiile de forță. "Creșterea vârstei de pensionare fără a oferi alternative sau compensări adecvate poate fi o măsură drastică care va afecta nu doar angajații, ci și eficiența acestor instituții", a declarat un reprezentant al unui sindicat din domeniul apărării.
În plus, alte voci din societate subliniază că, în contextul în care România se confruntă cu probleme demografice și o populație îmbătrânită, este esențial să se găsească un echilibru între nevoile financiare ale statului și bunăstarea angajaților din sectorul public. De asemenea, se menționează că alte țări din Uniunea Europeană au avut succes în implementarea unor măsuri similare de reformă, dar cu un accent mai mare pe sprijinul angajaților afectați.
În concluzie, această propunere de creștere a vârstei de pensionare reprezintă o parte dintr-un efort mai amplu al Guvernului de a reduce cheltuielile publice, dar trebuie să fie gestionată cu atenție. Este crucial ca măsurile să fie echilibrate cu nevoile și așteptările angajaților, pentru a evita conflicte sociale și a asigura stabilitatea în instituțiile de forță ale țării. Următoarele zile vor fi decisive pentru conturarea acestui proiect, iar Ministerul Apărării și Ministerul de Interne vor trebui să colaboreze strâns pentru a prezenta un plan viabil și sustenabil.
Keywords: MApN, MAI, vârstă de pensionare, reforma administrației, Guvernul României