Decizie controversată în coaliție
Pe 9 ianuarie 2026, România a votat pentru Acordul de liber schimb UE-Mercosur, o decizie care a generat controverse în coaliția guvernamentală. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a clarificat că votul a fost efectuat fără un mandat de negociere, ci pe baza unor instrucțiuni pentru reconfirmarea poziției publice asumate anterior de România. Andrei Țărnea, purtătorul de cuvânt al MAE, a declarat: "Reprezentantul României în COREPER nu a avut un mandat de negociere, ci instrucțiuni pentru reconfirmarea poziției afirmate public de România". Aceasta a fost o reacție la criticile venite din partea Partidului Social Democrat (PSD), care a condamnat decizia și a acuzat Ministerul de Externe de trădare a intereselor fermierilor români.
Într-un comunicat, PSD a afirmat că Acordul UE-Mercosur va afecta grav agricultura românească, iar ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a subliniat că acest acord ar putea duce la falimentul fermierilor români. "Semnarea acordului fără garanții clare va afecta puternic agricultura românească", a declarat Barbu, care a refuzat să semneze memorandumul necesar pentru aprobarea acordului.
Guvernul a răspuns prin intermediul purtătoarei de cuvânt, Ioana Dogioiu, care a menționat că negocierile au avut loc pe filiera comercială și că au fost obținute resurse adiționale pentru fermierii din România. Totuși, detalii despre liderii politici implicați în aceste negocieri nu au fost furnizate. MAE a reamintit că votul a fost unul asumat și că România a participat activ la negocierile pentru acord, care durează de peste 20 de ani.
Potrivit MAE, procesul de aprobat al Acordului UE-Mercosur include două componente juridice: una referitoare la modul în care Uniunea Europeană devine parte la Acord și alta privind participarea României. Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că votul favorabil reflectă o poziționare asumată, dar a fost criticat de PSD pentru lipsa unor clauze care să protejeze fermierii.
Criticii acordului, inclusiv din partea Franței și altor state membre UE, argumentează că importurile din America Latină ar putea submina piața europeană, având în vedere că produsele din Mercosur respectă standarde mai puțin riguroase. În acest context, ministrul USR al Economiei, Irineu Darău, a susținut că România a obținut garanții clare pentru fermieri și industrie și că acordul ar putea aduce beneficii economice.
Datele oficiale arată că, în 2023, firmele românești au plătit peste 47 de milioane de euro taxe vamale pentru exporturile de produse industriale către MERCOSUR. Cu intrarea în vigoare a acordului, aceste taxe sunt aproape eliminate, ceea ce ar putea facilita creșterea exporturilor și generarea de locuri de muncă. Dar, în același timp, fermierii români se tem de concurența neloială din partea importurilor din țările sud-americane.
În concluzie, decizia României de a vota pentru Acordul UE-Mercosur a stârnit un val de reacții și controverse, evidențiind diviziunile din coaliția guvernamentală. Următorii pași includ dezbateri în Parlamentul României pentru ratificarea acordului și monitorizarea impactului asupra agriculturii locale.
Este esențial ca autoritățile să asigure protecția fermierilor români pentru a evita pierderile economice semnificative.