Mobilizare masivă în Iran
Reza Pahlavi, fiul fostului şah al Iranului şi una dintre principalele voci ale opoziţiei în exil, a cerut forţelor de securitate iraniene să se alăture protestatarilor, pe fondul temerilor privind o represiune violentă a manifestaţiilor şi al unei mobilizări fără precedent împotriva regimului de la Teheran. "Angajaţii instituţiilor publice, precum şi membrii forţelor armate şi de securitate au o alegere de făcut: să fie de partea poporului şi să devină aliaţi ai naţiunii sau să devină complici ai ucigaşilor poporului – şi să poarte ruşinea şi condamnarea eternă a naţiunii", a scris Reza Pahlavi pe contul său de X.
Adresându-se cetăţenilor iranieni „din afara Iranului”, el a subliniat că „toate ambasadele şi consulatele iraniene aparţin poporului iranian”, făcând apel ca acestea „să fie împodobite cu drapelul naţional al Iranului”, făcând referire la steagul folosit de fosta monarhie iraniană, îndepărtată de revoluţia islamică din 1979, în locul celui al Republicii Islamice.
Sâmbătă, la Londra, sute de persoane au manifestat în faţa ambasadei Iranului, iar un bărbat a reuşit să se caţere pe balconul clădirii pentru a înlocui pentru scurt timp drapelul Republicii Islamice cu un steag din perioada monarhiei. Această acţiune simbolică reflectă nemulţumirea profundă faţă de actuala conducere iraniană.
Îngrijorările cresc în legătură cu o represiune brutală în Iran, izolat de restul lumii prin blocarea internetului, după noi manifestaţii de amploare împotriva puterii, în cadrul unei mobilizări fără precedent din ultimii trei ani. Potrivit unor organizaţii neguvernamentale, numărul deceselor în rândul protestatarilor a depăşit o sută de la începutul mişcării la sfârşitul lunii decembrie 2025, ceea ce accentuează temerile internaţionale cu privire la violenţa din ţară.
Conform unui raport al Amnesty International din ianuarie 2026, regimul iranian a intensificat brutalitatea împotriva protestatarilor, iar măsurile de represiune, inclusiv arestările în masă, au devenit tot mai frecvente. Aceasta a dus la condamnări internaţionale din partea mai multor organizaţii pentru drepturile omului, care cer guvernului iranian să respecte drepturile fundamentale ale cetăţenilor săi.
În plus, Uniunea Europeană a condamnat acţiunile regimului de la Teheran, cerând un dialog în vederea soluţionării crizei. "Este esenţial ca autorităţile iraniene să asculte vocea poporului şi să oprească violenţa", a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Aceasta subliniază contrastul dintre angajamentele internaţionale asumate de Iran şi realitatea cotidiană a cetăţenilor săi.
De asemenea, experţii în probleme de securitate din cadrul Universităţii din Bucureşti, precum profesorul Mihai Ionescu, subliniază că situaţia actuală din Iran este extrem de volatilă. "Regimul trebuie să fie conştient că represiunea nu va face decât să amplifice nemulţumirea populară", afirmă acesta.
Reacţiile internaţionale continuă să fie un factor important în acest context. Statele Unite au impus sancţiuni suplimentare împotriva funcţionarilor iranieni implicaţi în violenţe împotriva protestatarilor. Aceasta este o încercare de a exercita presiune asupra regimului de la Teheran, dar efectele acestor măsuri rămân de văzut.
În concluzie, apelul lui Reza Pahlavi reflectă o tendinţă mai largă de solidaritate cu protestele din Iran, dar şi o nevoie urgentă de schimbare. Cu o mobilizare fără precedent a populaţiei, este esenţial ca forţele de securitate să ia în considerare alegerea propusă de Pahlavi. Viitorul Iranului depinde de capacitatea acestuia de a-şi asculta cetăţenii şi de a răspunde la nevoile lor fundamentale.
Este o perioadă critică, iar comunitatea internaţională trebuie să rămână vigilentă și să continue să susțină drepturile omului în Iran.