Acuzații de plagiat grave
Teza de doctorat a ministrului Justiției, Radu Marinescu, susținută în anul 2009, ar fi plagiată, potrivit unei analize realizate de PressOne. Concluzia investigației este că cel puțin 56,68% din lucrare, 140 de pagini din totalul de 247, cuprind pasaje copiate din alte lucrări academice, fără citare corespunzătoare.
Lucrarea, intitulată "Sistemul mijloacelor de probă în procesul civil", a fost susținută la Facultatea de Drept și Științe Administrative a Universității din Craiova, sub coordonarea profesorului Ion Dogaru. Analiza arată că plagiatul ar începe chiar de la prima pagină a tezei. Cea mai mare parte a conținutului plagiat provine din trei lucrări de specialitate din domeniul dreptului procesual civil. În unele cazuri, pasaje copiate cuvânt cu cuvânt se întind pe până la 25 de pagini consecutive. Metoda utilizată este cea mai frecvent întâlnită în cazurile de plagiat ale demnitarilor români: copy-paste, fără ghilimele, fără trimitere la sursă și fără includerea lucrărilor originale în bibliografie.
Unul dintre volumele din care s-a plagiat masiv nu este citat nicio singură dată în întreaga teză și nu apare în bibliografia finală. Alte 26 de pagini au fost copiate din volumul "Probele în procesul civil", publicat în 2006 de Maria Fodor la Editura Universul Juridic, inclusiv cu notele de subsol originale. În plus, alte 53 de pagini provin din lucrarea "Probele în procesul civil", apărută în 1996 la Editura AnkaRom, semnată de Radu Dumitru și Dan Tudurache, volum care, la rândul său, nu este menționat nicăieri în teză. Niciuna dintre cele trei lucrări plagiate nu a fost transpusă în format digital, ceea ce explică de ce suspiciunile nu pot fi identificate prin softuri clasice de detectare a similitudinilor.
Contactat de PressOne, ministrul Justiției, Radu Marinescu, respinge acuzațiile de plagiat și își justifică lucrarea prin raportare la contextul academic al anului 2009. „Am elaborat această teză în conformitate cu rigorile momentului și sub îndrumarea profesorului coordonator”, a declarat Marinescu, susținând că lucrarea a trecut prin toate evaluările instituționale fără să fie semnalate nereguli.
Întrebat ce presupun, concret, „rigorile momentului”, ministrul a evitat un răspuns direct, reiterând că nu consideră că a plagiat și că eventualele suspiciuni trebuie analizate de „organele în drept”. Această linie de apărare este însă contrazisă de cadrul legal și academic existent la acel moment. În 2009, atât normele universitare, cât și legislația românească impuneau explicit marcarea prin ghilimele a fragmentelor preluate din alți autori și indicarea sursei, reguli care nu au fost respectate în teza ministrului Justiției.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, respinge ferm acuzațiile de plagiat aduse recent în presă, calificând articolul drept „defăimător și plin de contradicții”. Într-o reacție publicată pe pagina sa oficială, Marinescu subliniază că lucrarea sa de doctorat, elaborată în urmă cu aproximativ 17 ani la Universitatea din Craiova, a respectat toate standardele de etică și calitate științifică prevăzute de legea în vigoare, fiind evaluată de profesorul coordonator, comisia de doctorat și CNATDCU, fără a i se semnala vreo neregulă.
"De ce acum? De ce eu? Într-un articol defăimător și plin de contradicții, care reia obsesiv calomniile ce mi-au fost anterior aruncate în spate (avocatul interlopilor, impus ministru de clanuri cu interese obscure etc), articol care insistă repetat pe procedura privind selecția procurorilor, declanșată de MJ cu doar câteva zile în urmă (a propos de de ce eu și de ce acum), fără măcar să fi utilizat o analiză pe bază de soft, dna jurnalist Sercan Emilia mă acuză de plagiat în lucrarea de doctorat, lucru pe care eu nu l-am făcut!", susține Marinescu.
Ministrul precizează că nu deține o catedră universitară, fiind doar colaborator extern, și consideră că acuzațiile recente, formulate de jurnalista Sercan Emilia, ignoră contextul legal și temporal al tezei. "Am absolvit, ca șef de promoție, cu studii la zi și fără vreo întrerupere, Facultatea de drept a Universității de stat din Craiova. Am intrat, imediat după absolvirea facultățiii, în avocatură și am profesat neîntrerupt timp de treizeci de ani ca avocat în cadrul Baroului Dolj, competența mea profesională fiind recunoscută și prin alegerea în organele de conducere ale profesiei, pentru mai multe mandate succesive. Am reprezentat Baroul Dolj inclusiv pe plan internațional în cadrul Federației Barourilor Europene.
În urmă cu aproximativ 17 ani, am elaborat, în cadrul aceleași prestigioase facultăți de drept de stat, teza de doctorat, sub coordonarea regretatului academician profesor universitar doctor Ion Dogaru. Am respectat îndrumările și standardele de etică și calitate științifică, în conformitate cu legislația din acel moment, teza fiind evaluată de profesorul îndrumător, de comisia de doctorat și de CNATDCU, conform tuturor rigorilor, fără a mi se semnala vreo neconformitate. Precizez și că nu dețin o catedră universitară, sunt doar colaborator extern (cadrul didactic asociat) al Universității din Craiova.
Cu privire la susținerile doamnei jurnaliste Șercan, despre dubii vizând standardele de etică, de calitate științifică ale lucrării, precum și de legalitate, este necesar să precizez că respectivele standarde s-au stabilit și validat de către Comisia de doctorat și CNATDCU, conform legii atunci în vigoare. În măsura în care cineva le contestă, chiar și după aproape 20 de ani, are posibilitatea deplină să se adreseze organismelor în drept, conform legii, adevărul neputând fi sinonim cu simple alegații mediatice, chiar bizare (aș fi plagiat dar în subsol apare că sunt citate opere ale autorilor din care s-ar fi inspirat și pe care i-au citat și autorii despre care se susține că ar fi fost preluați, unele texte sunt de fapt reformulate juridic, așadar nu preluate copy paste cum suna acuzația, dar ar putea exista, chipurile, o conspirație cu complici, intermediari sau chiar o lucrare neidentificată plagiată, că aș fi plagiat istoria probelor, care e de fapt una singură sau alte chestiuni de acest fel, de unanimitate conceptuală juridică, că am fi prezentat spețe mai vechi în condițiile în care tratăm despre codurile vechi etc)", scrie ministrul.
Marinescu mai afirmă că standardele aplicate la momentul susținerii lucrării nu pot fi reexaminate, potrivit deciziei Curții Constituționale nr. 364/2022. "Amintesc în acest cadru și că, potrivit deciziei nr. 364, din 8 iunie 2022, a Curții Constituționale (obligatorie), aceste standarde nu pot fi reexaminate cu relevanță juridică, în contextul succesiunii în timp a legilor, sub aspectul valorii științifice a lucrării, neexistând niciun temei constituțional sau legal în acest sens.
Competența mea profesională poate fi judecată prin cariera mea juridică de trei decenii, fără abateri și cu succese profesionale recunoscute, iar în mandatul ministerial prin evaluarea pe care o face Parlamentul, care a învestit acest guvern", afirmă ministrul.