Tăieri în primării și Ministere
Numărul bugetarilor din România a scăzut în noiembrie 2025 la 1.280.562 de posturi ocupate, cu 290 mai puține decât în octombrie și cu aproape 32.000 mai puține față de începutul anului, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Cele mai mari tăieri au avut loc în primării, în Poliție și în structurile Ministerului Afacerilor Interne, precum și în Armată, unde au dispărut peste 1.100 de posturi într-o singură lună. "Sistemul bugetar se confruntă cu o reorganizare necesară, dar impactul asupra angajaților este considerabil", a declarat Ministerul Finanțelor într-un comunicat oficial.
Potrivit AGERPRES, comparativ cu începutul anului, reducerea este mult mai consistentă: raportat la ianuarie 2025, în noiembrie erau ocupate cu 31.946 de posturi mai puține în sistemul bugetar. Datele Ministerului Finanțelor arată că peste 63% dintre posturile ocupate se aflau în administrația publică centrală, respectiv 815.556 de angajați, cu 593 mai mulți decât în octombrie 2025.
Dintre aceștia, 600.581 lucrau în instituții finanțate integral de la bugetul de stat, în creștere cu 174 de persoane față de luna anterioară. Cele mai mari efective de personal au fost înregistrate în Ministerul Educației – 293.788 de posturi ocupate (plus 1.441 față de octombrie); Ministerul Afacerilor Interne – 124.860 (minus 453); Ministerul Apărării Naționale – 75.585 (minus 692); Ministerul Finanțelor – 23.881 (minus 37); Ministerul Sănătății – 18.265 (minus 45).
În instituțiile finanțate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 8.752 de posturi, cu 29 mai puține decât în luna precedentă. În cele subvenționate din bugetul de stat și din bugetul asigurărilor pentru șomaj lucrau 42.980 de persoane (minus 138), iar în instituțiile finanțate integral din venituri proprii erau ocupate 163.243 de posturi, în creștere cu 586.
În administrația publică locală lucrau, în noiembrie 2025, 465.006 persoane, cu 883 mai puține decât în octombrie. Dintre acestea, 284.284 activau în instituții finanțate integral din bugetele locale (minus 876), iar 180.722 în instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii (minus 7). Aceste date sugerează o restructurare a personalului în contextul dificultăților economice cu care se confruntă România.
Experții în administrație publică subliniază că această scădere a numărului angajaților bugetari poate avea atât efecte pozitive, cât și negative. "Pe de o parte, este esențial să se eficientizeze cheltuielile, dar pe de altă parte, pierderea locurilor de muncă poate duce la un climat de nesiguranță socială", consideră Dr. Mihai Radu, expert în politici publice la Universitatea din București.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se confruntă cu o rată a angajărilor în sectorul public care a fost constantă, dar recent a început să scadă. Conform Eurostat, în 2024, România avea o medie de 1,5 milioane de angajați în sectorul public, iar tendințele recente sugerează o ajustare a acestui număr.
Criticii guvernului afirmă că aceste tăieri ar putea afecta calitatea serviciilor publice. "Reducerea personalului în structuri esențiale precum Poliția și Armata poate afecta capacitatea de reacție în fața situațiilor de urgență", a declarat Oana Popescu, purtător de cuvânt al unei organizații de protecție a drepturilor cetățenilor.
În concluzie, scăderea numărului bugetarilor cu aproape 32.000 de posturi în 2025 ridică întrebări importante despre viitorul sectorului public din România. Este esențial ca guvernul să găsească un echilibru între necesitatea de a reduce cheltuielile și asigurarea unor servicii publice de calitate pentru cetățeni.
În perioada următoare, se așteaptă ca această tendință să continue, cu posibile noi restructurări în diverse ministere și agenții.