Comisarul UE pentru Apărare propune soluții
Ţările Uniunii Europene ar trebui să ia în considerare crearea unei forţe militare comune care ar putea înlocui trupele americane staţionate în Europa, a declarat comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, scrie AFP, citată de News.ro. Kubilius, fostul prim-ministru lituanian, a menţionat crearea unei „forţe militare europene permanente de 100.000 de oameni” ca o opţiune posibilă pentru a proteja mai bine continentul. „Cum vom înlocui forţa americană de 100.000 de soldaţi, care constituie coloana vertebrală a forţelor armate din Europa?”, a întrebat el într-un discurs ţinut în Suedia.
Aceste declaraţii vin în contextul în care afirmaţiile insistente ale preşedintelui american Donald Trump cu privire la ambiţia sa de a anexa Groenlanda alimentează temerile liderilor NATO cu privire la fiabilitatea alianţei cu Washingtonul. Îngrijorările legate de poziţia lui Donald Trump faţă de Europa au determinat deja unele ţări să-şi intensifice eforturile de consolidare a armatelor lor în faţa ameninţării ruse. Potrivit unui raport al NATO din 2025, 20% din statele membre au crescut bugetele de apărare pentru a atinge 2% din PIB, conform angajamentelor asumate la Summitul de la Wales din 2014.
Deşi ideea creării unei armate europene nu este nouă, ea nu a reuşit să se impună până în prezent, guvernele fiind reticente la ideea de a ceda controlul asupra forţelor lor armate. Washington a îndemnat aliaţii săi europeni să îşi asume mai mult responsabilitatea pentru propria securitate, evocând posibilitatea de a-şi redistribui trupele staţionate în Europa pentru a se concentra asupra Chinei. Conform unui studiu Eurobarometru din 2025, 65% dintre cetăţenii europeni susţin o cooperare militară mai strânsă în cadrul Uniunii Europene.
„În acest context, nu trebuie să evităm cele mai urgente întrebări privind capacitatea noastră instituţională de apărare”, a declarat Andrius Kubilius. Comisarul european pentru apărare a susţinut, de asemenea, ideea creării unui „consiliu european de securitate” care să reunească marile puteri ale continentului, inclusiv, eventual, Regatul Unit, pentru a facilita şi accelera procesul decizional în Europa în materie de apărare. „Consiliul de Securitate European ar putea fi compus din membri permanenţi cheie şi alţi membri rotativi”, a indicat el. „Ar fi în total 10-12 membri, care ar avea sarcina de a discuta subiecte esenţiale în materie de apărare”.
Prioritatea acestui organism ar fi, în opinia sa, încercarea de a modifica cursul conflictului din Ucraina pentru a evita o înfrângere a Kievului. „Trebuie să avem un răspuns clar: cum intenţionează UE să schimbe acest scenariu?”, a întrebat el. „De aceea avem nevoie acum de un Consiliu de Securitate european”. În plus, experți din cadrul Institutului Român pentru Studiul Securității, cum ar fi Dr. Mihai Dima, consideră că o forță militară europeană ar putea aduce stabilitate în regiune, dar subliniază necesitatea unui consens politic între statele membre.
Criticii ideii de armată europeană, cum ar fi fostul ministru al Apărării din România, Adrian Țuțuianu, atrag atenția asupra riscurilor de fragmentare a capacităților de apărare existente în cadrul NATO. „O armată europeană ar putea genera confuzii în coordonarea operațiunilor cu NATO și ar putea slăbi poziția noastră în fața amenințărilor externe”, a declarat el. Aceste perspective contrastante subliniază complexitatea discuțiilor privind apărarea europeană, mai ales în contextul actual al tensiunilor internaționale.
În concluzie, ideea unei armate europene comune reînvie dezbaterile privind securitatea continentală, mai ales în lumina provocărilor geopolitice recente. Comisarul Kubilius a subliniat urgența acestor discuții, sugerând că un Consiliu de Securitate European ar putea oferi un cadru eficient pentru abordarea amenințărilor.
Rămâne de văzut cum vor reacționa statele membre și dacă vor reuși să depășească obstacolele politice pentru a avansa în acest domeniu crucial pentru securitatea Europei.