Decizie privind prescripția penală
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a transmis luni, 12 ianuarie 2026, că a respins recursul în casație al fostului primar al Sectorului 1, Daniel Tudorache, stabilind că termenul de prescripție pentru infracțiunea comisă de acesta în mai 2017 nu s-a împlinit. Fostul edil PSD a fost acuzat de Direcția Națională Anticorupție (DNA) de spălare de bani și complicitate la trafic de influență. „Completul de 5 judecători în materie penală a soluționat recursul în casație formulat de inculpatul Tudorache Daniel în dosarul nr. 575/1/2025, având ca obiect aplicarea dispozițiilor privind prescripția răspunderii penale”, a transmis ÎCCJ într-un comunicat.
Potrivit instanței, decizia definitivă în cazul autorului infracțiunii afectează calculul termenului de prescripție pentru complici. „În consecință, termenul de prescripție se calculează de la data consumării infracțiunii principale, indiferent de forma participației sau de momentul concret al contribuției fiecărui participant.” În cazul de față, instanța a reținut că infracțiunea a fost săvârșită în luna mai 2017, moment de la care curge termenul de prescripție atât pentru autor, cât și pentru complice. Această decizie subliniază importanța evaluării obiective a circumstanțelor fiecărui caz în parte, așa cum a precizat ÎCCJ.
Dosarul în care este implicat Daniel Tudorache a fost denumit „dosarul diamantelor”, după ce la locuința sa au fost descoperite bijuterii și pietre prețioase cu o valoare estimată la peste 9 milioane lei. Conform DNA, în perioada septembrie 2016 - mai 2017, Ion Niță, asociat al lui Tudorache, ar fi solicitat un comision de 10% din valoarea unui contract de servicii, în schimbul intervenției la funcționarii responsabili pentru buna desfășurare a contractului.
Decizia ÎCCJ a venit în urma unei contestații formulate de Tudorache, care a invocat prescripția răspunderii penale, după ce fusese condamnat definitiv în ianuarie 2025 la trei ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la trafic de influență. Sentința a inclus un termen de supraveghere de patru ani și obligația de a presta 60 de zile de muncă în folosul comunității.
Completul de judecători care a soluționat recursul a fost condus de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, și a inclus pe Tatiana Rog, Adrian Gluga, Lavinia Lefterache și Iulian Dragomir. Decizia pronunțată luni închide calea extraordinară de atac și menține efectele condamnării fostului primar, subliniind astfel consecințele juridice serioase ale acțiunilor sale.
Această situație a suscitat multiple reacții în rândul experților legali și al opiniei publice, unii considerând că instanța a acționat corect în respectarea legii, în timp ce alții critcă interpretarea normelor legale privind prescripția. În mod clar, cazul lui Daniel Tudorache rămâne unul dintre cele mai urmărite procese din peisajul juridic românesc, având implicații nu doar pentru persoana în cauză, ci și pentru imaginea instituțiilor implicate în combaterea corupției.
Următorii pași în acest caz vor include posibilele apeluri din partea apărării, care ar putea încerca să conteste decizia prin alte căi legale, însă perspectiva unei soluții favorabile pare, deocamdată, limitată având în vedere claritatea poziției instanței supreme.
În acest context, este de așteptat ca discuțiile despre reformele necesare în sistemul de justiție să continue, având în vedere provocările cu care se confruntă în cazuri de corupție la nivel înalt.