Tensiuni și acuzații reciproce
Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a acuzat oficial Statele Unite și Israelul că sunt responsabile pentru tulburările de amploare din țară, într-un mesaj public difuzat pe 11 ianuarie 2026. Conform declarației, protestele au început ca reacție la instabilitatea economică, dar au fost ulterior deturnate către destabilizarea situației interne de către "inamicul sionist". "Poporul iranian și-a demonstrat deja unitatea în războiul de 12 zile cu Israelul, forțând inamicul să recunoască înfrângerea strategică. Astăzi, cu aceeași unitate, vom zădărnici toate planurile lor distructive", se arată în mesajul Consiliului, care a fost difuzat de agenția de știri a Republicii Islamice.
Pe 29 decembrie 2025, în centrul Teheranului au început protestele comercianților din cauza scăderii puternice a cursului rialului iranian. Epicentrul protestelor a fost strada Republicii Islamice, iar antreprenorii au îndemnat colegii să închidă magazinele pentru a se alătura mișcării. O zi mai târziu, studenții din universitățile din Teheran s-au alăturat manifestațiilor. Potrivit agenției Fars, protestele s-au extins rapid, atrăgând atenția autorităților.
La 2 ianuarie 2026, agenția Mehr a raportat apariția pe străzile provinciei Ilam a unui grup de persoane necunoscute, mascate și înarmate, ceea ce a dus la escaladarea violențelor. De asemenea, s-au înregistrat tot mai multe ciocniri armate între protestatari și forțele de ordine, în special în provinciile vestice ale țării. Conform unei declarații a unui medic din Teheran, doar șase spitale au raportat 217 decese ale protestatarilor, majoritatea cauzate de muniție reală.
În acest context, liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a plasat Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice într-o stare de alertă mai mare decât în timpul războiului cu Israelul de anul trecut. Potrivit unor oficiali iranieni, Khamenei a ordonat forțelor să rămână la cel mai înalt nivel de pregătire pentru a face față amenințărilor interne și externe. Aceasta sugerează o anxietate crescândă în rândul conducerii iraniene, care se teme de o posibila revoltă populară.
Pe de altă parte, Donald Trump a recunoscut că SUA ar putea reacționa printr-o "lovitură puternică" împotriva conducerii republicii islamice, dacă va considera necesar. În acest sens, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a avertizat că orice atac al SUA va duce la riposta Teheranului împotriva Israelului și a bazelor militare americane din regiune, considerate "ținte legitime".
Regimul iranian a acuzat SUA de incitare la proteste, iar în răspuns, Trump a amenințat cu atacuri. Protestele s-au extins în aproximativ 100 de orașe, inclusiv Teheran, Karaj, Shiraz și Tabriz. Această dinamică a dus la o escaladare a tensiunilor dintre Iran și Statele Unite, amplificând astfel un conflict deja delicat.
În concluzie, situația din Iran rămâne extrem de tensionată, cu proteste care continuă să se intensifice și cu un regim care reacționează cu măsuri dure. Autoritățile iraniene par hotărâte să prevină o destabilizare a regimului, în timp ce comunitatea internațională observă cu îngrijorare evoluțiile din teren.
Este evident că atât protestele interne, cât și reacțiile internaționale vor avea implicații semnificative pentru stabilitatea regimului de la Teheran în viitorul apropiat.