Ce înseamnă să fii „extremist” în Rusia

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Pussy Riot a fost declarată organizație extremistă în Rusia, ceea ce face ca utilizarea numelui să fie o infracțiune gravă. Maria Aliohina, membră a grupului, împărtășește experiențele sale traumatizante și impactul acestei decizii asupra activiștilor și societății ruse. De asemenea, ea subliniază că persecuția împotriva opoziției este în creștere și că nu intenționează să tacă.

EN

Brief

Pussy Riot has been declared an extremist organization in Russia, making the use of its name a serious offense. Member Maria Alyokhina shares her traumatic experiences and the impact of this decision on activists and Russian society. She emphasizes that persecution of the opposition is increasing and that they do not intend to remain silent.

Ce înseamnă să fii „extremist” în Rusia
Sursa foto: digi24.ro

Mărturia unei membre Pussy Riot

Un tribunal din Rusia a declarat grupul activist Pussy Riot organizație extremistă. În practică, acest lucru înseamnă că folosirea numelui „Pussy Riot” sau chiar distribuirea acestuia pe rețelele sociale poate fi considerată o infracțiune, cu pedepse de până la cinci ani de închisoare pentru „justificarea extremismului”, scrie Maria Aliohina, membră a grupului.

Maria Aliohina descrie impactul acestei decizii asupra activiștilor: „Același lucru se aplică și dacă apreciezi sau distribui aceste cuvinte pe rețelele de socializare. Sau, dacă tai găuri pentru ochi și gură într-o căciulă obișnuită tricotată, aceasta poate fi considerată acum o cagulă extremistă. Aceeași pedeapsă. În timp ce scriam acest articol, mi-am dat seama că polițiștii poartă căciuli cu decupaje pentru ochi și gură. Sigur, nu sunt colorate, dar de ce negrul este mai rău decât orice altă culoare?”, spune Maria într-o opinie publicată în The Moscow Times.

Activista amintește și experiențele personale dure: „Am petrecut doi ani într-o colonie penală din Ural – un gulag modern. Am fost bătută cu biciul, mi-a fost spart capul și mi s-a interzis să părăsesc țara. Am îndurat un an și jumătate de arest la domiciliu și șase perioade de câte 15 zile în centre speciale de detenție. Am fost amenințată că îmi va fi luat copilul, că acesta va fi închis”.

În ciuda persecuțiilor, Aliohina a refuzat să plece imediat din Rusia: „Părăsi Rusia însemna să-mi smulg inima. Dacă nu ar fi fost cei dragi, nu m-aș fi urcat niciodată în mașina aceea care pur și simplu a pornit spre vest, cu un monitor electronic la gleznă și fără pașaport. Trăiesc de trei ani și jumătate fără o casă, mutându-mă între sute de hoteluri și zeci de apartamente. Există câteva milioane de oameni în această situație – oameni lipsiți de o casă și, în esență, de o țară”.

Aliohina explică că fiecare dintre ei are o „poveste despre momentul în care a devenit imposibil să mai rămână tăcut”. Aceasta include rude rămase în Rusia, considerate „ostatici” și amenințări constante: „Dosarele penale deschise în Rusia înseamnă un singur lucru: drumul înapoi este doar un drum spre închisoare”.

Activista povestește și despre pierderea tatălui său: „În iulie, tatăl meu a murit. S-a întâmplat la o lună și jumătate după o percheziție legată de ultimul nostru dosar penal, pentru răspândirea de «știri false despre armata rusă». Ultima mea conversație cu tatăl meu a fost foarte scurtă. Întârziasem la concertul nostru. El mi-a spus: «Am înțeles imediat de ce au venit. Am înțeles imediat că erai tu, Mașa. Bravo — ai reușit să ajungi la ei chiar și de acolo»”.

Cinco membre ale Pussy Riot – Olga Borisova, Taso Pletner, Alina Petrova, Diana Burkot și Maria Aliohina au primit pedepse cu închisoarea în contumacie, cuprinse între opt și 13 ani.

În Rusia, „extremismul” s-a extins la orice formă de opoziție: activism pentru drepturile omului, critică la adresa armatei sau a propagandei Kremlinului, mișcarea LGBT, feminismul și participarea la proteste anti-război sunt toate considerate infracțiuni penale. Aliohina explică: „Teroriștii ne numesc extremiști. Nu este absurd?”

Ea subliniază că motivele pentru care grupul nu tace sunt simple: „Nu am tăcut. Și nu intenționăm să tăcem. Organizăm concerte în sprijinul Ucrainei. Ucraina trebuie să poată trăi, nu să devină parte a gulagului lui Putin. Am scris asta în ajunul Crăciunului catolic. Propagandiștii ruși cer să fiți bombardați în fiecare zi, cu arme convenționale și nucleare”.

Maria Aliohina avertizează că ceea ce se întâmplă în Rusia nu este un conflict local, ci un „război hibrid”: „Poate că vă place sau nu Ucraina.

Dar dacă Putin nu agreează ceva la ea astăzi și voi permiteți ca țara să fie cucerită, mâine s-ar putea să nu-i placă ceva la voi și la casa voastră”.