Activele petroliere sub protecția SUA
Trump declară reprezintă subiectul principal al acestui articol. Semnând acest decret vineri, 8 ianuarie 2026, preşedintele Donald Trump vizează să 'promoveze obiectivele de politică externe ale Statelor Unite', conform unui comunicat al Casei Albe. Decretul prevede crearea unui Fond de depunere aparţinând statului venezuelean, dar instalat în SUA şi aflat sub controlul guvernului american. Acesta va reuni ansamblul conturilor şi fondurilor deja prezente în ţară, aparţinând diferitelor entităţi publice venezuelene, precum şi veniturile generate din vânzarea petrolului venezuelean.
Decretul interzice în mod oficial confiscarea Fondului în cazul unor proceduri judiciare împotriva statului venezuelean sau pentru recuperarea de creanţe. În plus, Departamentul Trezoreriei va trebui să desemneze acest Fond astfel încât „să reflecte statutul său de proprietate suverană a guvernului venezuelean, gestionat de Statele Unite, şi nu o proprietate a Statelor Unite”.
Trump i-a convocat vineri pe şefii marilor companii petroliere pentru a-i încuraja să se lanseze în exploatarea vastelor rezerve de ţiţei ale Venezuelei, dar nu a reuşit să obţină angajamente concrete din partea lor. „Veţi avea o securitate totală” pentru a opera, a declarat Trump, fără a preciza ce formă va lua această garanţie de securitate, având în vedere că a exclus o prezenţă militară americană pentru protejarea activităţii petroliere.
Totuşi, Trump a precizat că totul se va desfăşura sub egida SUA, care vor decide ce companii vor putea exploata uriaşele resurse ale Venezuelei. În planul preşedintelui american, Caracas nu are un cuvânt de spus, ceea ce a stârnit critici din partea analiştilor internaționali.
După reuniunea de vineri, secretarul american al energiei, Chris Wright, a admis că relansarea producţiei „va lua timp”. Zăcămintele dovedite de ţiţei ale Venezuelei sunt cele mai mari din lume, având peste 300 miliarde de barili, conform datelor OPEC, în contrast cu Arabia Saudită (267 miliarde) şi Iran (157 miliarde).
Cu toate acestea, producţia de petrol a Venezuelei rămâne modestă, plafonată la aproximativ un milion de barili pe zi, sub efectul investiţiilor insuficiente, a corupției și al sancțiunilor americane. Modernizarea instalaţiilor necesită investiţii de zeci de miliarde de dolari, ce ar trebui realizate în ciuda incertitudinilor privind stabilitatea politică a ţării.
Conform unui raport al Băncii Mondiale din 2025, economia Venezuelei a suferit o contracție de 80% în ultimul deceniu, iar majoritatea populaţiei trăieşte în sărăcie extremă. Acest context complicat ridică întrebări asupra viabilităţii oricărei iniţiative de exploatare a resurselor petroliere fără stabilizare prealabilă a situației interne.
În concluzie, măsurile adoptate de administrația Trump în privința activelor Venezuelei subliniază o strategie agresivă, dar și riscantă, care ar putea avea consecințe pe termen lung atât pentru Venezuela, cât și pentru relațiile internaționale. Observatorii subliniază că fără un angajament real pentru stabilitate politică, eforturile de exploatare a resurselor vor rămâne limitate.
Autoritățile americane vor trebui să monitorizeze îndeaproape evoluțiile din regiune și să colaboreze cu partenerii internaționali pentru a naviga în aceste ape tulburi.