Andrei Caramitru comentează
Consultantul economic Andrei Caramitru a declarat în cadrul interviului În Fața Ta, difuzat sâmbătă, 10 ianuarie 2026, de la ora 14:00, la Digi24, că noile taxe pe proprietate mărite, care au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2026, erau un jalon în PNRR iar măsura era prevăzută din urmă cu doi ani de zile. Acesta susține că problema fundamentală nu este legată de taxe, ci că noi avem 70% dintre localități care nu sunt sustenabile financiar.
„Taxele de proprietate erau un jalon PNRR, deci trebuia să se întâmple asta cu câțiva ani în urmă. Asta e o realitate și efectiv n-au făcut-o pentru că nu știau cum să calculeze. Deci cumva trebuiau mărite, era de așteptat. Eu știam de acum doi ani că trebuie să plătim mai mult. Dacă erai atent, sigur că a fost prost comunicat, lumea n-a știut că se va întâmpla asta. Mulți s-au speriat, evident că nu e un mesaj pozitiv, dar era cumva necesar. Problema noastră fundamentală nu este cât e taxa x, y sau z. E o problemă de logică a statului și de o logică fiscală. Și le iau pe rând.”, a spus Caramitru.
În analiza sa, consultantul economic a subliniat că există două modele de organizare a statului: modelul anglo-saxon, cu taxe mari pe proprietate și mai mici pe muncă, și modelul germano-francez, cu taxe mari pe muncă și pe profit. „Eu cumva întotdeauna am preferat primul model, pentru că e un model pro-business. Al doilea model e mai mult un model care funcționează bine dacă ești un simplu angajat și nici măcar nu-ți deții casa”, a adăugat el.
Caramitru a menționat că România nu se aliniază complet niciunui model, ci se află într-o situație intermediară, în care deciziile fiscale sunt luate pe baza disponibilității financiare, fără o viziune pe termen lung. „Când avem suficienți bani, dăm scutiri la diverse categorii și dăm pensii speciale și când nu mai avem bani, punem leucoplastul. Mai mărim aici, mai mărim în stânga, mărim în dreapta, fără să avem o gândire de ansamblu. Ori asta e foarte grav”, a spus Caramitru.
El a subliniat că taxele pe muncă sunt cele mai mari din Uniunea Europeană, ceea ce contribuie la lipsa de activitate în regiunile mai sărace ale țării. „Am o problemă că sistemul de sănătate și de pensii e subfinanțat, deși plătim foarte mult, pentru că câțiva plătim pentru toți și ceilalți nu plătesc nimic, dar beneficiază”, a afirmat expertul.
Caramitru a explicat că, la nivel central, 85% din taxe se duc pe salarii și pensii, lăsând doar 15% pentru alte cheltuieli. „Deci rămân 15% pentru diverse lucruri și e departe de a fi suficient, pentru că de asta autostrăzile nu le facem din banii noștri, ci din banii UE”, a adăugat el.
Referindu-se la bugetele locale, Caramitru a menționat că orașele mari, precum București, au o situație financiară mai bună comparativ cu satele și orașele mici. „Adică taxele nu acoperă, pentru 70% din localități, nici măcar salariile angajaților de acolo. Deci se compensează cu bani care vin din bugetul central, care acoperă restul de salarii și alte ajutoare sociale, plus investițiile care se mai fac pe acolo”, a explicat el.
În concluzie, Caramitru a subliniat că frustrarea cetățenilor s-a acumulat din cauza lipsei de acțiune a autorităților. „Mergem pe ipoteza că (în 2026 – n.red.) va fi echilibru politic, nu intrăm într-o criză politică totală. Deci, dacă guvernul ăsta mai stă un an și bugetul despre care se discută va fi cam în direcția aia, deci dacă nu exagerează, vom vedea o consolidare fiscală majoră”, a spus el.
„Există această frustrare latentă în societate care s-a manifestat anul trecut prin votul pentru extremiști, care n-a venit dintr-un motiv economic. Frustarea s-a acumulat tocmai din faptul că anumite lucruri care sunt evidente nu se întâmplă. Și lumea are senzația că orice ar vota, oricum nu se întâmplă nimic. Deci ce sens mai are votul? Hai să mergem spre extreme.
Aici e problema, cumva sistemul nostru de putere pare să fie blocat și incapabil de a se ajusta la realitate”, a concluzionat Andrei Caramitru.