Tensiuni între Teheran și Washington
Cataloghează acuzațiile reprezintă subiectul principal al acestui articol. Washingtonul a calificat acuzaţiile iraniene de amestec ca fiind „delirante”, după ce ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a afirmat că Statele Unite alimentează mişcarea de protest în creştere care zguduie Republica Islamică. „Această declaraţie reflectă o încercare delirantă de a distrage atenţia de la provocările considerabile cu care se confruntă regimul iranian în propria ţară”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american într-un comunicat, ca răspuns la comentariile lui Araghchi în timpul unei vizite în Liban.
Proteste au izbucnit în mai multe oraşe iraniene, inclusiv Teheran, vineri seara, în cea de-a treisprezecea zi a celei mai importante mişcări de protest împotriva puterii din ultimii trei ani. Această mişcare a determinat autorităţile Republicii Islamice să impună o întrerupere naţională a internetului. Potrivit estimărilor, preşedintele american Donald Trump a afirmat că „poporul preia controlul asupra anumitor oraşe, ceea ce nimeni nu ar fi crezut posibil în urmă cu câteva săptămâni”, subliniind astfel gravitatea situaţiei.
Trump a ameninţat că va „lovi foarte tare” Iranul dacă autorităţile vor reacţiona prin violenţă împotriva manifestanţilor. Această retorică a fost amplificată de liderii iranieni, care au răspuns cu avertismente ferme. Ayatollahul Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, a declarat că ţara sa „nu va da înapoi” în faţa protestelor care contestă Republica Islamică, instaurată din 1979. Khamenei i-a numit pe protestatarii antiguvernamentali „probleme” care „încercă să-l mulțumească pe președintele SUA”.
În continuare, Khamenei a afirmat că „Republica Islamică a ajuns la putere prin sângele a câteva sute de mii de oameni onorabili” și că nu va ceda presiunilor externe. El a insistat că Iranul „nu se va eschiva de la a se ocupa de elementele distructive” care amenință stabilitatea țării.
Ambasadorul Iranului la Națiunile Unite a acuzat Statele Unite de „interferență în afacerile interne ale Iranului”, menționând amenințări, incitare și încurajarea deliberată a instabilității și violenței. Într-o scrisoare adresată Consiliului de Securitate al ONU, Iranul a acuzat SUA că transformă protestele în „acte subversive violente și vandalism pe scară largă”.
Ministerul de Externe al Iranului a condamnat comentariile oficialilor americani ca fiind „intervenționiste și înșelătoare”, afirmând că acestea reflectă ostilitatea Washingtonului față de poporul iranian. Într-un comunicat emis miercuri, ministerul a declarat că poziția SUA față de Iran este o politică de presiune de lungă durată, mai degrabă decât o preocupare reală pentru bunăstarea iranienilor.
Potrivit ministerului, politica SUA față de Iran este „o combinație de război psihologic, campanii media și răspândirea de informații false”, ceea ce ar încălca dreptul internațional. Protestele au izbucnit în contextul unei crize economice acute, cauzată de scăderea rapidă a rialului și dificultățile economice de lungă durată.
Autoritățile iraniene au recunoscut demonstrațiile și au declarat că sunt dispuse să abordeze nemulțumirile economice, dar au avertizat împotriva violenței și vandalismului. Cel puţin 51 de manifestanţi, dintre care nouă copii, au fost ucişi, iar sute de alţii răniţi în întreaga ţară, conform raportului ONG-ului Iran Human Rights, cu sediul în Norvegia.
ONG-ul a afirmat că aceste violențe sunt în mare parte rezultatul unui „război economic și financiar la scară largă” purtat de Statele Unite prin sancțiuni „ilegale și crude”.