Declarație comună a partidelor
Partidele din Groenlanda au reacționat vineri, 10 ianuarie 2026, la amenințările președintelui american Donald Trump, reafirmându-și dorința de autodeterminare. "Nu vrem să fim americani, nu vrem să fim danezi, vrem să fim groenlandezi", se arată într-o declarație comună a celor cinci partide reprezentate în parlamentul groenlandez, Kalaallit Nunaanni Inatsisartut. Aceștia subliniază că viitorul Groenlandei trebuie să fie decis exclusiv de poporul groenlandez și îndeamnă Statele Unite să respecte suveranitatea teritoriului. "Nicio altă țară nu se poate amesteca în deciziile noastre", au declarat liderii politici groenlandezi, insistând asupra importanței autonomiei locale.
Amenințările lui Trump au fost lansate în contextul unei conferințe de presă, în care acesta a afirmat că Statele Unite vor acționa pentru a asigura controlul asupra Groenlandei, temându-se de o influență crescută din partea Rusiei și Chinei. "Nu putem permite Rusiei sau Chinei să ocupe Groenlanda. Asta vor face dacă noi nu o facem", a declarat Trump, sugerând că SUA vor lua măsuri fie pe cale pașnică, fie prin forță. Această poziție a stârnit indignarea oficialilor danezi, care consideră că astfel de afirmații subminează relațiile internaționale și stabilitatea regională.
Ministrul danez al Afacerilor Externe, Lars Løkke Rasmussen, a contestat declarațiile lui Trump, afirmând că "nu împărtășim ideea că Groenlanda ar fi acoperită de investiții chineze" și că Danemarca se preocupă de securitatea regatului. Totodată, premierul danez Mette Frederiksen a avertizat că un atac al SUA asupra Groenlandei ar duce la "sfârșitul tuturor lucrurilor", referindu-se la impactul asupra NATO. Această alianță include atât Danemarca, cât și Groenlanda, iar orice acțiune militară ar putea avea consecințe devastatoare.
Potrivit unui acord de apărare semnat în 1951 între Statele Unite, Danemarca și Groenlanda, forțele americane au dreptul de a-și desfășura activitățile pe teritoriul groenlandez, dar cu obligativitatea de a informa autoritățile locale. Aceasta arată complexitatea relațiilor internaționale din regiune și nevoia de respectare a suveranității groenlendese.
În plus, Groenlanda, cu o populație de aproximativ 56.000 de locuitori, depinde în mare măsură de sprijinul financiar oferit de Danemarca, care se ridică la aproximativ un miliard de dolari pe an. Aceasta reprezintă aproape jumătate din bugetul său, în ciuda resurselor naturale semnificative, inclusiv petrol și gaze naturale. Singura sursă de venit majoră a insulei este pescuitul, iar orice amenințare la adresa stabilității economice poate avea un impact sever asupra comunităților locale.
În concluzie, reacția partidelor din Groenlanda subliniază dorința de autonomie și autodeterminare în fața amenințărilor externe. Este esențial ca discuțiile internaționale să aibă loc într-un cadru de respect și colaborare, fără presiuni externe. Continuarea dialogului între Groenlanda, Danemarca și Statele Unite va fi crucială pentru a evita escaladarea tensiunilor și pentru a asigura un viitor stabil pentru acest teritoriu arctic.
Această situație evidențiază importanța unei politici externe echilibrate și respectuoase, care să recunoască drepturile și dorințele popoarelor autohtone. Este crucial ca toate părțile implicate să se angajeze în discuții constructive pentru a găsi soluții acceptabile pentru toți.
Următoarele săptămâni vor fi decisive în conturarea direcției viitoare a relațiilor dintre Groenlanda, Danemarca și Statele Unite.