Analiza financiară a unui PFA
Un șofer de Bolt, Rareș Dima, a realizat o analiză detaliată a veniturilor sale din activitatea de ridesharing pe parcursul anului 2025. Conform declarațiilor sale, acesta a obținut încasări brute de peste 130.000 de lei, dar a fost nevoit să scadă din această sumă taxele pe care le-a plătit ca persoană fizică autorizată (PFA). Rareș a menționat: „Peste 130.000 de lei am făcut anul trecut pe Bolt și astăzi o să vedem cât plătim taxe pe PFA și cum mi-am optimizat cheltuielile ca să nu plătesc pensia.”
În detaliile financiare prezentate, Rareș a indicat un profit de aproximativ 70.000 de lei, dar în contabilitate a trecut doar 60.000 de lei. Motivul este că nu a inclus în cheltuieli RCA-ul de 3.500 de lei, care se deduce integral, dar a considerat că era o cheltuială necesară indiferent de activitatea de ridesharing. De asemenea, a menționat cheltuieli amortizate din 2024, cum ar fi un laptop, telefon și tabletă, care totalizau 6.500 de lei.
Astfel, după deducerea cheltuielilor, Rareș a ajuns la un profit net de aproximativ 30.000 de lei. Din această sumă, el va plăti 10% pentru sănătate, adică 3.000 de lei, și un impozit pe venit de 2.600 de lei. Conform calculelor sale, taxele anuale se ridică la 8.000 de lei, ceea ce lasă un total de 62.000 de lei în urma plății impozitelor.
Analiza lui Rareș vine într-un moment în care mulți șoferi de ridesharing caută să înțeleagă mai bine implicațiile financiare ale acestui tip de muncă. În România, numărul șoferilor de Bolt și Uber a crescut semnificativ, dar și provocările fiscale și financiare au devenit tot mai pregnante. Rareș a subliniat că este important să se facă o optimizare fiscală, având în vedere plafonul de pensie de 48.600 de lei.
Rareș a declarat că este curios dacă ar fi mai avantajos să colaboreze cu o flotă de mașini, în loc de a opera ca PFA, având în vedere taxele și cheltuielile. Această întrebare este pertinentă pentru mulți șoferi care se confruntă cu aceleași dileme. În general, discuțiile privind viabilitatea financiară a ridesharing-ului continuă să fie un subiect de interes, mai ales în contextul economic actual.
Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), în 2025, sectorul de ridesharing a crescut cu 15% față de anul precedent, reflectând o tendință ascendentă în preferințele consumatorilor pentru transportul alternativ. Aceasta ar putea sugera o oportunitate de afaceri, dar, pe de altă parte, și o presiune fiscală tot mai mare pentru șoferii independenți.
În concluzie, analiza lui Rareș deschide o discuție importantă despre cât de profitabil este ridesharing-ul în România, în special sub presiunea fiscală.
Rămâne de văzut cum vor răspunde autoritățile la nevoile acestor lucrători independenți și dacă vor exista modificări legislative care să faciliteze activitatea acestora în viitor.