Controverse în Acordul UE-Mercosur
Ungaria acuză reprezintă subiectul principal al acestui articol. Bruxellesul a demonstrat de nenumărate ori că este interesat doar de Ucraina şi că "nu-i pasă deloc de problemele cetăţenilor europeni", a declarat joi, 7 ianuarie 2026, ministrul ungar de externe Peter Szijjarto, relatează MTI. Fermierii europeni, printre care şi cei ungari, s-au confruntat cu experienţa directă a acestui fapt atunci când subvenţiile agricole au fost "reduse brutal" sau când "Comisia Europeană a permis Ucrainei să inunde Europa centrală cu cereale de slabă calitate", a spus el.
"Noul atac al Bruxellesului asupra fermierilor este acum aici: vor să voteze şi să implementeze acordul de liber schimb dintre UE şi America de Sud, o altă lovitură sub centură la adresa fermierilor, deoarece ar permite un flux nelimitat de produse agricole în Europa şi le-ar pune în pericol mijloacele de trai", a mai spus Szijjarto.
"Ungaria protestează împotriva acestei decizii; nu vom permite Bruxellesului să continue să ignore interesele fermierilor ungari! Vom vota 'nu' mâine şi vom proteja fermierii ungari", a subliniat Szijjarto, potrivit Agerpres.
În paralel, România se alătură protestelor fermierilor, solicitând garanții suplimentare în cadrul negocierilor Acordului UE-Mercosur. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat vineri că România va continua să apere interesele fermierilor români. "Am cerut la Bruxelles garanții suplimentare pentru fermierii noștri și menținerea unei politici agricole comune echitabile, care să ofere un sprijin real fermelor și satelor românești!", a scris Barbu pe Facebook.
Potrivit ministrului, România a solicitat comisarilor europeni ca acordul să garanteze respectarea standardelor echivalente celor aplicabile fermierilor din UE. "Este datoria noastră să ne asigurăm că produsele care intră pe piața europeană respectă standardele fitosanitare și sanitar-veterinare, prin testarea acestora în laboratoarele fiecărui stat membru", a subliniat el.
De asemenea, Barbu a menționat că România a cerut ca Acordul UE-Mercosur să prevadă mecanisme de suspendare în cazul depășirii volumului de importuri sau afectării prețurilor. "În acest sens, fiecare stat membru trebuie să aibă posibilitatea să licențieze operatorii economici care realizează operațiunile de import-export de produse agroalimentare", a adăugat acesta.
În ceea ce privește viitoarea Politică Agricolă Comună, România susține menținerea unui cadru distinct și echitabil pentru fermieri. "PAC trebuie să rămână o politică distinctă, structurată pe doi piloni, capabilă să susțină veniturile fermierilor și investițiile necesare unei agriculturi durabile și competitive", a afirmat Barbu.
Ministrul a solicitat transparență privind bugetul PAC, subliniind că documentele oficiale trebuie să fie publicate într-un mod accesibil și clar. "Am cerut Comisiei Europene ca bugetul pe noua PAC să fie publicat într-un document oficial, nu comunicat prin scrisori și fițuici, care nu au nicio valoare din punct de vedere juridic", a concluzionat el.
În legătură cu Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), România a solicitat excluderi sau amânări pentru sectoarele critice. Florin Barbu a spus că este esențial să se asigure producția și securitatea alimentară, solicitând astfel excluderea îngrășămintelor de la aplicare sau amânarea aplicării mecanismului pentru acest sector.
Aceste poziții reflectă o tensiune crescândă între statele membre ale Uniunii Europene și Comisia Europeană în contextul negocierilor asupra Acordului UE-Mercosur, care ar putea afecta profund sectorul agricol european.
O asemenea divergență de opinii subliniază necesitatea unui dialog deschis și constructiv între diferitele state membre și instituțiile europene pentru a găsi soluții viabile care să protejeze interesele fermierilor și să asigure o agricultură sustenabilă în Europa.