Decizie controversată la Bruxelles
România opune reprezintă subiectul principal al acestui articol. Reprezentanții statelor membre ale Uniunii Europene au votat vineri, 9 ianuarie 2026, cu majoritate, în favoarea semnării acordului de liber schimb dintre UE și cele patru state din Mercosur: Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay. Potrivit informațiilor publicate de agențiile de presă europene, pe filiera unor surse diplomatice, tratatele vor intra în vigoare la mai bine de 25 de ani de la debutul primelor negocieri. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să se deplaseze săptămâna viitoare în Paraguay, unde va semna acordul împreună cu reprezentanții acestor state.
Până în ultimul moment, fermierii, în special cei din Franța, au protestat masiv împotriva acordului, în timp ce țări precum Italia și România s-au poziționat contra mai multor detalii negociate zilele acestea la Bruxelles. Această opoziție a fost generată de dorința de a proteja interesele fermierilor europeni și de a solicita mai multe protecții pentru materiile prime din blocul comunitar. Agricultorii europeni se tem că produse mai ieftine, în special din marile țări exportatoare de alimente, precum Brazilia și Argentina, vor ajunge pe piața europeană și vor crea o concurență puternică pentru produsele lor. Franța s-a opus până la final acordului și a votat împotrivă vineri.
Acordul a fost inițial programat pentru a fi votat în luna decembrie, dar obținerea unei majorități era incertă din cauza opoziției Franței și Italiei. Printr-o serie de concesii suplimentare, în special promisiunea unui pachet de investiții de 45 de miliarde de euro din fonduri europene pentru sprijinirea agricultorilor, Ursula von der Leyen a reușit să convingă guvernul italian și să asigure o majoritate. Germania și Spania, considerate principalii susținători ai acordului, au fost esențiale în acest proces.
Uniunea Europeană a decis introducerea unei „frâne de urgență” pentru importuri, conform căreia, dacă, după intrarea în vigoare a acordului, prețul de piață al unor produse sensibile, cum ar fi carnea de vită sau zahărul, ar scădea cu mai mult de opt procente, UE ar reintroduce taxe vamale de protecție. Franța a cerut o înăsprire suplimentară a acestei reguli, amintește publicația germană Handelsblatt.
La o reuniune a miniștrilor agriculturii desfășurată miercuri, Comisia Europeană a promis, de asemenea, suspendarea aplicării prețului pe CO₂ pentru îngrășămintele azotate importate, în vederea protejării fermierilor. Totodată, autoritatea europeană intenționează să reducă la zero limitele maxime de reziduuri pentru trei pesticide interzise în Europa, care sunt utilizate, printre altele, pentru fructe tropicale precum mango, avocado și papaya.
Prin acordul dintre Uniunea Europeană și Mercosur ia naștere una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume. Statele participante însumează aproximativ 700 de milioane de locuitori și generează circa o cincime din producția economică globală. Totuși, această deschidere către piețele sud-americane stârnește controverse și temeri în rândul agricultorilor europeni, care își văd viitorul amenințat de concurența acestor produse importate.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a reafirmat vineri că România își menține poziția de opoziție față de Acordul dintre Uniunea Europeană și Mercosur, subliniind importanța protejării intereselor fermierilor români. "Am cerut la Bruxelles garanții suplimentare pentru fermierii noștri și menținerea unei politici agricole comune echitabile, care să ofere un sprijin real fermelor și satelor românești!", a afirmat Barbu pe rețelele sociale.
Decizia necesită aprobarea a 15 state membre care să reprezinte 65% din populația Uniunii Europene. Capitalele vor trimite confirmarea scrisă mai târziu, fie vineri, fie luni, și se așteaptă ca discuțiile să continue în zilele următoare, având în vedere reacțiile critice din diverse colțuri ale Uniunii Europene.
În concluzie, aprobarea acordului de liber schimb cu Mercosur este un pas semnificativ pentru Uniunea Europeană, dar creează tensiuni interne, în special în rândul agricultorilor din state precum România, care cer protecții adecvate pentru a-și menține competitivitatea.
În următoarele săptămâni, discuțiile privind detaliile implementării acordului vor fi cruciale pentru a asigura un echilibru între interesele comerciale și cele agricole în Uniunea Europeană.