Controverse privind integrarea universitară
O petiție publică semnată de autorități locale, cadre universitare, profesori și reprezentanți ai societății civile din Republica Moldova solicită guvernului de la Chișinău să renunțe la planul de integrare a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul în Universitatea Tehnică a Moldovei. Potrivit unui raport din 26 decembrie 2025 publicat pe platforma oficială de consultări publice, proiectul prevede ca universitatea din Cahul să fie absorbită de Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM). Această propunere a stârnit reacții vehemente din partea comunității academice, care consideră că fuziunea echivalează cu o desființare de facto a instituției.
Universitatea „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, fondată în 1999, are o colaborare academică importantă cu Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, România, ceea ce subliniază relevanța sa în contextul educațional regional. La finalul lunii decembrie 2025, în fața universității din Cahul a avut loc un protest public, unde primarul municipiului Cahul, Nicolae Dandiș, a subliniat importanța păstrării autonomiei instituției și a cerut guvernului să renunțe la intenția de integrare.
Criticii acestei inițiative evidențiază că alte universități comparabile, precum cele din Comrat, Taraclia sau Bălți, nu sunt vizate în mod similar, ceea ce ridică suspiciuni cu privire la motivele acestei decizii. Reacțiile în presă și în mediul academic nu s-au limitat la nivel intern. Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a transmis o critică fermă, afirmând că intenția de desființare a universității din Cahul reprezintă „un semn rău” și ar putea afecta legăturile culturale și educaționale dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului.
Conform Ministerului Educației și Cercetării, inițiativa de reorganizare nu urmărește dispariția instituției, ci crearea unui centru universitar mai puternic, cu resurse și capacitate extinsă. Aceștia susțin că modernizarea și integrarea în UTM ar aduce avantaje precum consolidarea comunității academice și resurse financiare suplimentare. Ministerul a menționat că scopul este de a îmbunătăți oferta educațională și de a răspunde mai bine nevoilor studenților.
Consultările publice cu mediul universitar din Cahul continuă, iar o decizie finală este așteptată după discuțiile programate până la mijlocul lunii decembrie. Însă, criticii rămân pesimiști, considerând că această reformă va slăbi autonomia și identitatea instituțională a universității. Aceștia subliniază că sudul Republicii Moldova, o regiune care a beneficiat în ultimii ani de investiții în infrastructură educațională și colaborări transfrontaliere, ar putea suferi din cauza acestei măsuri.
De asemenea, impactul asupra studenților și cadrelor didactice de la Universitatea din Cahul ar putea fi semnificativ, având în vedere că aceștia s-ar putea confrunta cu incertitudini în privința viitorului lor profesional. Reacțiile din comunitate subliniază importanța menținerii unei instituții de învățământ superior locale, care să răspundă nevoilor specifice ale sudului Moldovei.
În concluzie, dezbaterea privind integrarea Universității din Cahul în UTM continuă să genereze controverse și să implice diverse părți interesate, de la autorități locale la societatea civilă.
Rămâne de văzut cum vor evolua discuțiile și care va fi decizia finală a guvernului, având în vedere că aceasta va avea implicații pe termen lung asupra educației și identității culturale din această regiune a Moldovei.