Atac rusesc devastator
Lovituri ruse masive s-au soldat cu cel puțin patru morți și 24 de răniți, și au lăsat fără căldură jumătate dintre clădirile rezidențiale din Kiev, determinându-l pe primarul orașului să îi îndemne vineri pe locuitori să evacueze „temporar" capitala ucraineană, informează AFP, preluată de Agerpres. În această nouă noapte de lovituri ruse masive a fost utilizată, pentru a doua oară în timpul războiului, racheta hipersonică rusă de ultimă generație Oreșnik. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, i-a îndemnat pe locuitorii orașului să părăsească „temporar" orașul, pentru prima dată de la declanșarea invaziei ruse lansate în 2022, în condițiile în care temperaturile sunt glaciale, oscilând între -7 și -12 grade Celsius. „Jumătate dintre clădirile rezidențiale din Kiev - aproape 6.000 - sunt în prezent fără căldură", a declarat Kliciko. Operatorul privat din domeniul energiei electrice DTEK a anunțat la rândul său că 417.000 de gospodării sunt fără curent la Kiev din cauza loviturilor ruse și a condițiilor meteorologice dificile. Circa 40 de ținte au fost lovite în atacuri ruse la Kiev, printre care 20 de imobile rezidențiale și ambasada Qatarului din capitala ucraineană, potrivit președintelui Volodimir Zelenski. Poliția a informat despre patru morți și 24 de răniți. Potrivit Forțelor aeriene ucrainene, Rusia a lansat în timpul nopții în total 36 de rachete și 242 de drone, dintre care respectiv 18 rachete și 226 de drone au fost doborâte. Moscova a anunțat la rândul său că a lovit „ținte strategice" în Ucraina, inclusiv cu ajutorul rachetei de ultimă generație Oreșnik, care poate transporta o încărcătură nucleară și atinge o viteză de circa 13.000 de km/oră. Potrivit Ministerului Apărării rus, aceste lovituri au fost întreprinse ca „răspuns la atentatul terorist comis de regimul de la Kiev" contra unei reședințe a lui Vladimir Putin la sfârșitul lui decembrie, acuzație despre care Ucraina și Occidentul afirmă că este „o minciună". Volodimir Zelenski a confirmat că o rachetă Oreșnik a fost utilizată de către Rusia, iar autoritățile din regiunea Liov (Lviv), din vestul Ucrainei, au raportat distrugeri, fără ca deocamdată să se știe ce obiectiv exact a fost vizat de această rachetă cu focoase multiple. Zelenski a cerut o „reacție clară" din partea comunității internaționale. „Atacul a avut loc exact în momentul în care un val de frig important s-a abătut asupra țării", a denunțat el. „Un astfel de atac în apropiere de frontiera Uniunii Europene și NATO reprezintă o amenințare gravă pentru securitatea continentului european și un test pentru alianța transatlantică", a declarat la rândul său ministrul ucrainean al Afacerilor Externe Andrii Sîbiha. Racheta rusă Oreșnik - capabilă să lovească și cu focoase nucleare, dar care nu avea astfel de focoase în timpul acestor atacuri - a fost utilizată pentru prima dată în 2024 contra unei uzine militare situată în orașul Dnipro, în zona est-centrală a Ucrainei. Ea a fost desfășurată la mijlocul lui decembrie în Republica Belarus, țară aliată a Rusiei situată la porțile UE, a anunțat la acea dată președintele belarus Aleksandr Lukașenko. La aproape patru ani de la lansarea ofensivei la scară mare a Kremlinului, Moscova continuă să bombardeze Ucraina aproape zilnic, vizând în special infrastructurile energetice ale țării. Peste un milion de locuitori din centrul Ucrainei au rămas joi fără apă și căldură, după lovituri nocturne cu drone. Drept răspuns, Ucraina și-a înmulțit de asemenea atacurile asupra infrastructurilor energetice ruse. Circa 550.000 de persoane au rămas vineri dimineața fără curent electric și căldură în regiunea rusă Belgorod, la frontiera cu Ucraina, potrivit guvernatorului local Viaceslav Gladkov. Aceste noi lovituri intervin în timp ce discuțiile diplomatice impulsionate de președintele american Donald Trump în ultimele luni asupra acestui conflict par să se afle în impas. Rusia a respins încă o dată joi orice desfășurare de soldați occidentali în Ucraina, avertizând că ea îi va considera „ținte legitime" pentru forțele sale armate. Acesta este un răspuns la un plan prezentat de „Coaliția de Voință", care reunește țări ce susțin Kievul, în special europene, plan ce prevede desfășurarea a mii de soldați în Ucraina după război. Rusia, care ocupă circa 20% din teritoriul ucrainean, continuă la rândul său să ceară ca forțele Kievului să se retragă din zonele pe care ea le mai controlează în regiunea estică Donețk și ca puterea de la Kiev să se angajeze juridic ca Ucraina să nu adere la NATO.