Tensiuni între SUA și Europa
Nato mobilizează reprezintă subiectul principal al acestui articol. Europa se pregătește pentru un scenariu care, până nu demult, părea greu de imaginat. În capitalele occidentale, diplomații și liderii militari discută tot mai deschis despre modul în care NATO ar trebui să reacționeze dacă Statele Unite ar face un pas radical: preluarea controlului asupra Groenlandei. Potrivit informațiilor Reuters, Franța și Germania se află în centrul acestor discuții, lucrând îndeaproape cu alți parteneri pentru a contura un răspuns comun. Eventuala intervenție a armatei americane pe teritoriul Groenlandei, care aparține Danemarcei, un aliat vechi și loial, ar reprezenta un șoc major pentru NATO și ar adânci ruptura dintre Donald Trump și liderii europeni.
Subiectul a ajuns deja pe agenda diplomatică de vârf. Ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, a confirmat că tema Groenlandei va fi discutată în cadrul unei întâlniri cu omologii săi din Germania și Polonia. „Vrem să luăm măsuri, dar vrem să o facem împreună cu partenerii noştri europeni”, a declarat el la radio France Inter. De la Berlin, mesajul este similar. O sursă din guvernul german a precizat că Germania „colaborează strâns cu alte ţări europene şi cu Danemarca în ceea ce priveşte următoarele măsuri referitoare la Groenlanda”. Cu toate acestea, coordonarea nu este lipsită de dificultăți. Un oficial european de rang înalt a arătat că inițiativa ar trebui să aparțină Copenhagăi, dar a recunoscut că „danezii nu au comunicat încă aliaţilor lor europeni ce fel de sprijin concret doresc să primească”.
În acest context tensionat, liderii principalelor puteri europene și ai Canadei au transmis public, în această săptămână, un mesaj de susținere pentru Groenlanda, subliniind că insula arctică aparține poporului său. De asemenea, la Helsinki, președintele Comisiei pentru afaceri externe a parlamentului finlandez, Johannes Koskinen, a cerut ca situația să fie discutată formal în cadrul NATO. În opinia sa, aliații ar trebui „să analizeze dacă este necesar să se ia măsuri şi dacă Statele Unite ar trebui să fie aduse la ordine în sensul că nu pot ignora planurile convenite în comun pentru a-şi urmări propriile ambiții de putere”. Următoarea reuniune a Consiliului Nord-Atlantic, programată pentru joi, se anunță una cu miză ridicată.
Donald Trump a readus în prim-plan, în ultimele zile, ideea preluării Groenlandei, reluând o temă lansată încă din 2019, în timpul primului său mandat. Președintele american susține că insula este vitală pentru strategia militară a SUA și acuză Danemarca că nu ar fi făcut suficient pentru a-i asigura securitatea. Casa Albă a confirmat că Trump discută opțiuni pentru achiziționarea teritoriului, fără a exclude complet o soluție militară, în ciuda opoziției ferme venite din Europa. Totuși, Parisul încearcă să tempereze temerile. Jean-Noel Barrot a afirmat că șeful diplomației americane a transmis un mesaj clar în acest sens. „Eu însumi am vorbit ieri la telefon cu secretarul de stat american Marco Rubio (...), care a confirmat că aceasta nu este abordarea adoptată... el a exclus posibilitatea unei invazii (a Groenlandei)”, a declarat ministrul francez.
Îngrijorările europene au fost alimentate și de o recentă operațiune militară americană în urma căreia a fost capturat liderul Venezuelei, eveniment care a reaprins temerile privind posibile acțiuni unilaterale ale Washingtonului. Un înalt oficial american, vorbind sub protecția anonimatului, a recunoscut că Trump și consilierii săi analizează mai multe scenarii pentru a obține controlul asupra Groenlandei, inclusiv cumpărarea acesteia. Atât autoritățile de la Nuuk, cât și cele de la Copenhaga au răspuns ferm că insula nu este de vânzare.
În încercarea de a detensiona situația, ministrul danez de externe, Lars Lokke Rasmussen, și omologul său din Groenlanda, Vivian Motzfeldt, au solicitat o întâlnire urgentă cu Marco Rubio. „Am dori să adăugăm câteva nuanţe conversaţiei”, a scris Rasmussen într-o postare pe rețelele sociale. „Disputa zgomotoasă trebuie înlocuită cu un dialog mai sensibil. Acum”, a transmis el. Danemarca respinge, totodată, afirmațiile repetate ale lui Trump potrivit cărora nave rusești și chineze ar patrula în apele din jurul Groenlandei. „Imaginea care se conturează despre navele ruseşti şi chinezeşti chiar în interiorul fiordului Nuuk şi investiţiile masive realizate de China nu este corectă”, a spus Rasmussen jurnaliștilor. Datele furnizate de serviciile de monitorizare a traficului maritim nu indică prezența unor astfel de nave în zonă.
Groenlanda, cea mai mare insulă din lume, cu aproximativ 57.000 de locuitori, nu este membru al NATO, dar beneficiază de protecția alianței prin apartenența Danemarcei. Poziția sa strategică între Europa și America de Nord, precum și resursele minerale importante, o transformă într-un punct-cheie al intereselor globale.
În acest context, premierul danez Mette Frederiksen a avertizat că o eventuală acțiune militară americană împotriva Danemarcei ar putea marca sfârșitul alianței. Surse din cadrul NATO consideră însă puțin probabil un astfel de scenariu în viitorul apropiat. Oficial, Alianța evită declarațiile dure, dar, potrivit acelorași surse, în culise se depun eforturi intense pentru identificarea unor soluții de calmare a tensiunilor. Cei 32 de ambasadori ai statelor membre NATO s-au reunit în cadrul întâlnirii săptămânale, desfășurată într-un „ton calm”. Danemarca a abordat subiectul Groenlandei într-o manieră „pozitivă și orientată spre viitor”, potrivit unor surse NATO citate de NOS.
De asemenea, ambasadorul SUA la NATO, Whitaker, ar fi avut o atitudine conciliantă. În cadrul discuțiilor, a reieșit că majoritatea statelor membre susțin un rol mai activ al NATO în regiunea arctică. Mai mulți aliați au propus lansarea unei noi misiuni NATO în Arctica, care ar consolida semnificativ apărarea regiunii și ar reprezenta un efort comun, inclusiv din partea Statelor Unite. O astfel de inițiativă ar putea contribui, cel puțin temporar, la reducerea tensiunilor. Pentru demararea misiunii este necesar acordul tuturor celor 32 de membri.
Secretarul general Mark Rutte urmează să evalueze dacă Donald Trump ar susține o astfel de misiune, care ar putea purta numele „Arctic Sentry”. NATO a lansat deja misiuni similare în ultimii ani, precum „Baltic Sentry” în Marea Baltică și „Eastern Sentry” la granița estică a Alianței. Diplomații estimează că, dacă Trump își va da acordul, „Arctic Sentry” ar putea deveni operațională în câteva săptămâni, contribuind la refacerea parțială a credibilității alianței. Unitățile și solidaritatea dintre membri stau la baza credibilității și capacității de descurajare a NATO, însă în ultimele zile fisurile interne au devenit tot mai vizibile.
Peter Apps, autorul cărții „Deterring Armageddon”, consideră că o eventuală tentativă militară a SUA de a prelua Groenlanda de la Danemarca ar reprezenta una dintre cele mai grave crize interne din istoria NATO. Deși au mai existat conflicte între membri, precum tensiunile dintre Grecia și Turcia, implicarea directă a Statelor Unite ar avea un impact mult mai grav. Totuși, Apps relativizează situația, amintind că, în trecut, Trump părea dispus să se retragă complet din NATO și că nici măcar un conflict legat de Groenlanda nu ar însemna automat destrămarea alianței.
Alți experți sunt însă mai pesimiști. Profesorul Frans Osinga, specialist în studii de război, avertizează că NATO „se clatină din temelii” și că problema Groenlandei ar putea deveni o amenințare existențială pentru alianță, ca platformă politică. Declarațiile premierului danez despre o posibilă destrămare a NATO au fost primite cu reacții mixte la sediul alianței: de înțeles din perspectiva internă a Danemarcei, dar considerate de unii drept inflamatoare într-un context deja tensionat.
Există temeri că președintele american nu va renunța la intenția de a anexa Groenlanda într-o formă sau alta. În discuțiile informale de la sediul NATO, subiectul Groenlandei domină conversațiile, iar unii se tem că, dacă SUA ar recurge la forță militară împotriva Danemarcei, alianța nu ar supraviețui unei asemenea crize. Cu toate acestea, diplomații afirmă că, în cadrul oficial al reuniunilor, nu s-a resimțit o atmosferă de criză.
Săptămâna viitoare, ministrul danez de externe urmează să se întâlnească cu omologul său american, Marco Rubio, data exactă nefiind încă stabilită. Diplomații speră ca întâlnirea să aibă loc într-un climat favorabil și să contribuie la detensionarea situației, astfel încât ideea unei intervenții militare să fie abandonată. Rămâne însă de văzut dacă aceste speranțe se vor concretiza.
„2026 abia a început, dar avem impresia că am parcurs deja jumătate de an”, spun, cu oboseală, diplomații.