Evoluții financiare în 2026
Impactul măsurilor reprezintă subiectul principal al acestui articol. La final de 2025, datele bugetare au arătat o schimbare de direcție rară pentru finanțele publice ale României, după o perioadă de deficit excesiv declanșată în 2019, din care țara noastră nu a reușit încă să-și revină. O analiză recentă a execuției bugetare pe luna noiembrie, realizată de economistul Iancu Guda, descrie acest moment drept „cea mai bună realizare din ultimii 15 ani”, atât din perspectiva veniturilor, cât și a controlului cheltuielilor. Iar implicațiile evoluției pozitive ale finanțelor țării într-un an al „austerității”, după pachetele de reforme fiscal-bugetare impuse de cabinetul Bolojan, duc către o stabilizare a nivelului de trai care derivă tocmai din reglarea valorilor inflației, a deficitului de cont curent și a celorlalte date macroeconomice care se vor îmbunătăți gradual în 2026.
„Pentru prima dată din 2010, avem o creștere a încasărilor din TVA într-o singură lună de 30% față de aceeași lună a anului trecut”, explică Iancu Guda, într-o analiză publicată pe Facebook, subliniind că această evoluție depășește net ceea ce ar fi rezultat din inflație, majorarea cotei de TVA sau dinamica consumului. În noiembrie 2025, statul a încasat 12,2 miliarde de lei din TVA, față de 9,36 miliarde de lei în noiembrie 2024, o diferență care, în opinia economistului, reprezintă „o dovadă incontestabilă a creșterii performanței de colectare”.
Cu alte cuvinte, bugetul a fost alimentat printr-o conformare fiscală mai bună și o reducere vizibilă a economiei nefiscalizate, un obiectiv ratat constant în ultimii ani. Poate chiar mai importantă decât evoluția veniturilor este corecția de pe partea de cheltuieli, o zonă considerată mult timp intangibilă. În noiembrie 2025, cheltuielile de personal din sectorul public au scăzut cu 533 de milioane de lei față de aceeași lună din 2024, după o reducere similară în octombrie. „Este pentru prima dată în ultimii 15 ani când costurile de personal și subvențiile din sectorul public scad cu peste un miliard de lei pe lună, fără a vorbi despre tăieri brutale de salarii, ca în 2010”, arată Guda. Mai mult, salariul mediu din sectorul public a înregistrat o scădere anuală ușoară în lunile de toamnă, după ani de creșteri mult peste inflație.
În paralel, subvențiile și ajutoarele considerate nejustificate au fost reduse abrupt: minus 17% în noiembrie și minus 33% în octombrie, iar pe primele 11 luni ale anului, totalul subvențiilor bugetare a coborât cu 32%, de la 15,8 miliarde la 10,8 miliarde de lei. Doar din reducerea cheltuielilor cu salariile și subvențiile, bugetul a economisit aproximativ 3 miliarde de lei în ultimele două luni ale anului, echivalentul creșterii încasărilor din TVA din noiembrie.
Combinația între venituri mai bine colectate și cheltuieli mai strict controlate a dus la o reducere vizibilă a deficitului bugetar. Execuția pe primele 11 luni arată un deficit de 6,4% din PIB, cu 0,74 puncte procentuale sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Pentru Alexandru Nazare, această evoluție confirmă eficiența măsurilor adoptate în 2025 și schimbarea de paradigmă în administrarea finanțelor publice. Reducerea deficitului, spune ministrul, înseamnă un stat care „cheltuie mai responsabil, se împrumută mai puțin și câștigă stabilitate financiară”, cu efecte directe asupra costurilor cu dobânzile și asupra încrederii investitorilor.
Veniturile bugetare au ajuns la aproape 592 de miliarde de lei, în creștere cu 13% față de 2024, în timp ce ritmul de creștere a cheltuielilor s-a temperat considerabil. În același timp, investițiile publice au continuat să avanseze, cu peste 108 miliarde de lei alocate dezvoltării și proiectelor finanțate din fonduri europene – un argument-cheie pentru strategia Guvernului de a ajusta deficitul fără a frâna economia. Ministerul Finanțelor valida, la finele anului trecut, stabilizarea bugetară, în schimb, componenta investițională este susținută de cifrele prezentate de Dragoș Pîslaru, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) care indică o accelerare fără precedent a absorbției fondurilor europene în a doua jumătate a anului.
În doar șase luni, ritmul mediu lunar al plăților pe politica de coeziune a crescut de peste cinci ori față de media perioadei 2021–iunie 2025, iar ritmul de rambursare a banilor de la Comisia Europeană s-a majorat de aproape șapte ori, spune Pîslaru. Deși reprezintă doar 10% din durata exercițiului financiar 2021–2027, ultimele șase luni au generat 37% din totalul plăților și 43% din totalul rambursărilor aferente acestei perioade.
Pe PNRR, a explicat ministrul, execuția a crescut de la 6,8 miliarde de euro la 9,7 miliarde de euro până la finalul lui 2025, după deblocarea negocierilor cu Comisia Europeană și reorganizarea mecanismelor de implementare. Pentru 2026, Guvernul mizează pe un an-record, cu o țintă de 10 miliarde de euro absorbite, fonduri considerate esențiale pentru compensarea deficitului bugetar și susținerea investițiilor publice fără presiuni suplimentare pe taxe.
Dincolo de cifrele tehnice, impactul asupra populației nu va fi unul spectaculos pe termen scurt, dar este semnificativ pe termen mediu. Stabilizarea deficitului reduce riscul unor ajustări fiscale bruște, al majorărilor de taxe neplanificate sau al tăierilor haotice de cheltuieli. În același timp, creșterea conformării fiscale și reducerea muncii la negru, detaliu foarte important, se regăsesc direct în avansul impozitelor pe salarii și al contribuțiilor sociale, toate acestea creând premisele unei economii mai echitabile și mai previzibile. Este important să amintim, așa cum avertizează și Iancu Guda, că această traiectorie este încă una fragilă pentru țara noastră, fără continuarea reformelor structurale, de la justiție și pensii speciale până la companiile de stat și digitalizare. Însă, spre deosebire de alți ani, România intră în 2026 cu o bază bugetară mai solidă, cu investiții finanțate preponderent din bani europeni și cu un stat care începe, timid dar vizibil, să își corecteze dezechilibrele.
Românii trebuie să înțeleagă că declarațiile guvernanților de la cumpăna dintre ani nu vin cu promisiuni de prosperitate rapidă, dar aduc cu sine o schimbare de logică economică. Cabinetul Bolojan a dovedit scriptic mai multă disciplină fiscală astăzi, ceea ce înseamnă, de fapt, mai puține costuri sociale pe viitor. Dacă această direcție va fi menținută, efectele se vor vedea în materie de stabilitate economică, o reglare graduală a capacității sectorului privat de a-și programa cheltuieli și investiții pe termen lung.
Predictibilitatea economică reală, fără șocuri electorale cum a fost în 2025, înseamnă și prețuri mai bune, credite cu dobânzi mai accesibile și un nivel de trai, în timp, mai echilibrat pentru românii cu venituri mici.