Rusia trimite nave de război pentru petrolierul Marinera

Petrolierul „Marinera” a fost acuzat anterior că ar fi încălcat sancțiunile impuse de Statele Unite, fiind suspectat că a transportat petrol iranian și venezuelean. Deși, în prezent, nava raportează că nu transportă țiței, autoritățile americane consideră că istoricul său o face țintă legitimă pentru intervenție. Potrivit unei declarații a purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, „Marinera” rămâne sub observație constantă datorită activităților sale anterioare.

Vasul a fost inițial înregistrat sub pavilion guyanian, dar și-a schimbat recent numele și a trecut sub pavilion rusesc. Informația a fost confirmată de doi oficiali americani, care au precizat că forțele SUA urmăresc nava și analizează posibilitatea de a o intercepta și confisca. Conform unui raport al BBC, Garda de Coastă a SUA a încercat în luna decembrie a anului 2025 să abordeze petrolierul în Marea Caraibilor, având un mandat pentru confiscarea navei, pe fondul suspiciunilor de încălcare a sancțiunilor. Atunci, „Marinera” și-a schimbat brusc cursul, îndreptându-se spre Europa.

Datele de localizare AIS, monitorizate de BBC Verify prin platforma MarineTraffic, indică faptul că petrolierul se afla marți, 6 ianuarie 2026, dimineață, în Atlanticul de Nord, la aproximativ 300 de kilometri sud de coasta Islandei. Traseele anterioare arată că nava a trecut recent pe lângă coasta vestică a Marii Britanii, ceea ce a stârnit îngrijorări în rândul autorităților americane, care tem că nava ar putea fi implicată în activități ilicite.

Oficialii americani citați de CBS News au declarat că Washingtonul preferă confiscarea petrolierului, nu distrugerea acestuia. Un scenariu luat în calcul este similar cu operațiunea desfășurată luna trecută, când forțe americane speciale și Garda de Coastă au confiscat un alt petrolier, The Skipper, după ce acesta părăsise un port din Venezuela. Comandamentul Sudic al armatei SUA a transmis marți, într-un mesaj public, că forțele americane „rămân pregătite să sprijine agențiile guvernamentale în confruntarea cu nave sancționate”.

Ministerul rus de Externe a confirmat că monitorizează situația și a criticat atenția acordată petrolierului. „Nava noastră navighează în apele internaționale ale Atlanticului de Nord sub pavilionul Federației Ruse și în deplină conformitate cu dreptul maritim internațional”, a transmis Moscova. „Pentru motive care ne sunt neclare, vasul primește o atenție sporită și clar disproporționată din partea armatei SUA și NATO, în ciuda statutului său pașnic”, a adăugat ministerul.

Potrivit lui Dimitris Ampatzidis, analist senior în cadrul companiei de inteligență maritimă Kpler, schimbarea numelui și a pavilionului navei nu modifică esențial situația juridică. „Acțiunile SUA sunt determinate de identitatea reală a navei, de rețelele de proprietate și de istoricul sancțiunilor, nu de numele vopsit pe cocă sau de pavilion”, a explicat acesta pentru BBC Verify. Situația creează un nou punct de tensiune între Washington și Moscova, pe fondul aplicării sancțiunilor americane împotriva transporturilor de petrol.

Incidentul vine la doar câteva zile după o operațiune americană de mare amploare în Venezuela, în care autoritățile SUA au intervenit direct împotriva regimului de la Caracas. Duminică, 4 ianuarie 2026, liderul venezuelean Nicolas Maduro și soția sa au fost capturați de trupa Delta a Statelor Unite și sunt judecați în New York, sub cinci capete de acuzare, printre care și narcoterorism. Deocamdată, nu este clar dacă Statele Unite vor încerca să intervină direct asupra petrolierului „Marinera”, însă prezența navelor militare rusești ridică miza unei confruntări diplomatice și militare în Atlantic.

La jumătatea distanței dintre Islanda și Marea Britanie, Garda de Coastă a SUA a abordat și a sechestrat miercuri după-amiază petrolierul sub pavilion rusesc „Marinera”. Cu doar o săptămână mai devreme, petrolierul naviga sub pavilion guyanez și se numea „Bella 1”. Nava se află sub sancțiuni americane din 2024. Motivul: Potrivit unor surse americane, proprietarul său, „Louis Marine Shipholding” din Panama, ar fi transportat mărfuri pentru gruparea teroristă Hezbollah.

Documentele contractuale interne dezvăluie numele bărbatului din spatele companiei de petroliere, Bakri Mohamad Altounaji, cetățean sirian, născut pe 9 august 1997, așa cum este indicat într-un permis de ședere pentru Emiratele Arabe Unite găsit online. Conform permisului, acesta locuiește în Emiratele Arabe Unite cel puțin din iunie 2022. Documentele interne obținute de Bild dovedesc că petrolierul a fost folosit anterior de companii apropiate regimului de la Teheran. O factură de la începutul anului 2024 arată că „Bella 1” a fost, printre altele, în serviciu pentru „Onden General Trading LLC”.

Compania, cu sediul în zona de liber schimb a Emiratelor Arabe Unite, a fost fondată în 2023 și, potrivit Departamentului Trezoreriei SUA, aparține unei rețele care facilitează comerțul ilegal și livrările de drone pentru armata iraniană. Prin urmare, se află pe o listă de sancțiuni americane din aprilie 2024. Potrivit postului american de televiziune CBS, agențiile de informații americane cred că fosta „Bella 1” și actuala „Marinera” ar putea transporta nu petrol, ci sisteme portabile de apărare aeriană de origine iraniană sau rusă.

Nava a fost ancorată în Iran în august și a fost observată acolo în imagini din satelit. Apoi a dispărut din nou de pe radar la scurt timp după ce a plecat, înainte de a fi observată în Marea Mediterană în toamnă și din nou în decembrie, când a intrat în Caraibe. Rusia și Iranul au o istorie de cooperare militară. De exemplu, Teheranul l-a sprijinit pe Putin în războiul împotriva Ucrainei cu livrări de drone.

Mai mult, în ianuarie 2025, cele două țări au convenit asupra unei cooperări militare și economice pentru următorii 20 de ani. Timp de 2 săptămâni, petrolierul a dispărut de pe radar, oprindu-și transponderul pentru a evita să fie urmărit, înainte de a reapărea în Atlanticul de Nord pe 1 ianuarie sub un nume nou și cu steagul rusesc, aparent în drum spre Rusia. În același timp, Marina Rusă a trimis un submarin și două nave de război pentru a intercepta petrolierul, probabil pentru a-l escorta în Rusia. Însă, între timp, avusese loc operațiunea americană. Ieri, Moscova a cerut eliberarea cetățenilor ruși aflați la bordul petrolierului.

Situația creează un nou punct de tensiune între Washington și Moscova, pe fondul aplicării sancțiunilor americane împotriva transporturilor de petrol.