Tensiuni în Groenlanda
Regula armatei reprezintă subiectul principal al acestui articol. Soldații danezi sunt obligați, printr-un ordin vechi din 1952, să deschidă focul imediat împotriva oricărei forțe de invazie, fără a aștepta ordine. Ministerul danez al Apărării a confirmat miercuri că ordinul este încă în vigoare și prevede ca trupele să contraatace „imediat” orice forță de invazie, fără a aștepta instrucțiuni de la superiori. Această regulă militară a fost readusă în discuție în contextul unor declarații recente ale președintelui SUA, Donald Trump, care a exprimat intenția de a anexa Groenlanda, considerând-o esențială pentru securitatea națională a Statelor Unite, chiar și prin forță militară, dacă va fi necesar.
Informația a fost publicată de ziarul danez Berlingske și preluată de The Telegraph, într-un moment extrem de tensionat, după ce Trump a reiterat că Groenlanda este vitală pentru SUA. Potrivit Berlingske, ordinul din 1952 stipulează clar că, în caz de invazie, „forțele atacate trebuie să înceapă imediat lupta fără a aștepta sau a cere ordine, chiar dacă comandanții în cauză nu sunt la curent cu declararea de război sau cu starea de război”.
Ministerul danez al Apărării a confirmat că „ordinul privind măsurile de precauție pentru apărarea militară în cazul atacurilor asupra țării și în timpul războiului rămâne în vigoare”. Aceasta a stârnit îngrijorare atât în Danemarca, cât și în Groenlanda, unde guvernul local subliniază că insula nu este de vânzare.
Declarațiile lui Trump au generat un val de îngrijorare în cadrul NATO, iar aliații europeni discută despre cum ar trebui să reacționeze în cazul unui atac american asupra Groenlandei. Jean-Noël Barrot, ministrul francez de Externe, a declarat că Europa trebuie să acționeze împreună pentru a răspunde unei astfel de provocări.
O sursă guvernamentală germană a declarat pentru Reuters că Germania colaborează cu alte țări europene și cu Danemarca în legătură cu posibilele urmări ale unei astfel de acțiuni. În același timp, Barrot a primit asigurări de la secretarul de stat american, Marco Rubio, că Washingtonul nu plănuiește o invazie, ceea ce a generat o oarecare ușurare.
Cu toate acestea, purtătoarea de cuvânt a lui Trump, Karoline Leavitt, a afirmat că acțiunea militară este „întotdeauna o opțiune”, ceea ce a amplificat temerile. Washington Post a raportat că oficialii americani discută tot mai frecvent cu omologii europeni despre preluarea Groenlandei ca pe o opțiune „concretă”.
Fostul prim-ministru francez, Dominique de Villepin, a avertizat că un atac american asupra Groenlandei ar putea transforma SUA dintr-un aliat într-un inamic al membrilor NATO, subliniind că o astfel de acțiune ar fi fără precedent în istoria alianței. „Dacă Donald Trump va merge mai departe, statutul SUA va trece de la adversar sau rival la cel de inamic”, a afirmat Villepin.
Această situație complicată ridică întrebări serioase despre viitorul relațiilor internaționale și despre stabilitatea alianței NATO. În acest context, premierul danez, Mette Frederiksen, a subliniat că un atac american asupra unui aliat NATO ar marca sfârșitul securității postbelice.
Secretarul de stat Marco Rubio a anunțat că se va întâlni cu oficiali danezi săptămâna viitoare pentru a discuta despre interesele americane în Groenlanda. În ciuda asigurărilor oferite, tensiunile rămân ridicate, iar situația din Groenlanda continuă să fie un subiect sensibil pe agenda internațională.
În concluzie, contextul internațional actual și declarațiile din partea oficialilor americani și danezi sugerează că o posibilă invazie americană în Groenlanda ar avea implicații majore nu doar pentru Danemarca și Groenlanda, ci și pentru alianța NATO în ansamblu. Este esențial ca toate părțile implicate să continue dialogul pentru a preveni escaladarea conflictului și pentru a asigura o soluție pașnică.
Această situație subliniază complexitatea relațiilor internaționale și necesitatea de a aborda problemele delicate cu prudență, având în vedere impactul lor asupra securității globale și stabilității regionale.