Securitate și alianțe militare
Fostul consilier prezidențial Iulian Fota a declarat joi, 8 ianuarie 2026, că România ar trebui să contribuie cu trupe la garantarea securității Ucrainei, alături de Franța, Marea Britanie și alte state europene, după încheierea unui acord de pace. "Securitatea Kievului este securitatea României", a subliniat Fota, referindu-se la importanța implicării directe a României lângă granițele sale, care consideră că este mult mai crucială decât misiunile externe din Irak și Afganistan, unde România și-a demonstrat deja angajamentul față de alianțele euro-atlantice.
Expertul în securitate a afirmat că o astfel de participare militară ar contribui la construirea unei „frății de arme” cu militarii ucraineni și cu forțele armate ale Franței și Marii Britanii. Fota a continuat, spunând că experiența dobândită în parteneriatele cu Statele Unite ar trebui valorificată pentru a crea relații similare cu europenii: "În aproape 30 de ani de parteneriat cu SUA am văzut cât de importantă este frăția de arme cu militarii americani. De ce nu construim ceva similar cu europenii?"
Potrivit fostului consilier, România nu poate să se apere singură, iar vulnerabilitățile structurale ale țării pot fi contracarate doar prin alianțe puternice. "Slăbiciunile noastre structurale nu pot fi consolidate decât prin alianțe și aliați. Noi nu suntem Polonia, cu forța ei interioară. Nu vrem să fim ca ei. Noi nu ne putem apăra singuri. Nu poți avea profit dacă nu investești!", a transmis Fota.
El a criticat, de asemenea, reducerea ajutorului acordat Ucrainei în perioada guvernării anterioare, pe care o consideră inadecvată. Fota a subliniat că deciziile de politică externă strategice sunt esențiale pentru securitatea națională: "Este mai în interesul nostru decât al Franței sau Marii Britanii ca Ucraina să reziste. De ce ezităm? De ce continuăm politica de diluare a ajutorului inițiată în mandatul de premier al lui Marcel Ciolacu? Ciolacu a pierdut alegerile!"
Fota este cunoscut ca unul dintre cei mai duri apărători ai liniei pro-occidentale, având o atitudine critică față de influențele externe asupra zonei politice și mediatică din România. A fost consilier pentru securitate națională în al doilea mandat al președintelui Traian Băsescu și, în 2022, a devenit secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, dar a părăsit funcția după mai multe controverse publice generate de declarațiile sale tranșante.
Această propunere vine într-un context regional complex, în care securitatea Ucrainei rămâne o prioritate pentru țările europene, mai ales în urma conflictului militar cu Rusia. România, ca stat membru NATO, are responsabilități clare în asigurarea stabilității în regiune. Atragerea de trupe în Ucraina ar putea întări nu doar securitatea națională, ci și colaborarea cu aliații europeni. În plus, o astfel de mișcare ar putea influența percepția internațională asupra României ca partener de încredere în cadrul alianțelor de apărare.
În concluzie, implicarea României în securitatea Ucrainei ar putea avea implicații profunde asupra alianțelor strategice și asupra stabilității regionale.
Următorii pași ar trebui să includă consultări cu partenerii europeni și o evaluare a capacităților militare disponibile pentru a sprijini Ucraina într-un mod eficient și coordonat.