Implicarea SUA în Venezuela
În primele ore ale zilei de 3 ianuarie 2026, forțele americane au bombardat Caracas și l-au capturat pe președintele venezuelean Nicolas Maduro din complexul său de la Fort Tiuna. Acest prim pas, deși executat cu eficacitate, a fost întreprins fără a se pregăti în prealabil pașii următori. Administrația Trump nu poate decide dacă scopul operațiunii a fost aplicarea legii sau schimbarea regimului Maduro, precizează analiștii politici citați de European Pravda. „Dreptul celui puternic”, aplicat în acest caz, nu se referă doar la capacitatea de a schimba puterea într-o altă țară, ci include și responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă în continuare. Evenimentele din Venezuela, precum și greșelile comise de americani, dau motive de îndoială că un astfel de plan, în mai multe etape, ar exista cu adevărat, arată sursa citată.
Operațiunea militară ar aduce dreptate și prosperitate venezuelenilor, ar interzice fentanilul - deși Venezuela nu produce deloc -, ar opri imigrația ilegală în SUA, ar combate „narcoterorismul” - deși Maduro nu controlează banda Tren de Aragua -, ar obține despăgubiri pentru activele petroliere pe care Venezuela le-ar fi „furat” de la companiile americane, ar interzice Iranului și Chinei accesul în emisfera vestică, ar reduce aprovizionarea cu petrol subvenționată a Cubei, câștigând laude și sprijin din partea exilaților venezueleni din Florida. Acestei serii de motive anunțate public i se poate adăuga dorința neascunsă a lui Donald Trump de a demonstra că i-a „depășit” pe toți președinții anteriori ai SUA. Însă, raționamentele administrației Trump sunt menite să copleșească, mai degrabă decât să convingă, susțin analiștii politici citați de European Pravda. Biroul de la Washington pentru America Latină numește acest lucru „teatru” - prezentarea puterii irezistibile a Americii a fost în sine un obiectiv, nu doar un spectacol colateral.
Nerespectarea Cartei Națiunilor Unite demonstrează că Trump nu răspunde în fața nimănui, cu atât mai puțin în fața unei ordini multilaterale care constrânge puterile mai mici, arată analiza citată de presa ucraineană. Politologii care susțin că petrolul este „adevăratul motiv” sau că schimbarea regimului a fost „întotdeauna planul” atribuie administrației de la Washington mai multă coerență decât ar trebui, arată aceeași sursă. După cum observă un analist citat de European Pravda, ei confundă „haosul” cu „improvizația” și „reținerea” cu simpla „selectivitate”. „Adevărul este mai complicat: petrolul este unul dintre motive și nu a fost niciodată conciliat cu celelalte”.
„Trump vrea hidrocarburile Venezuelei. Vrea să pară dur în privința drogurilor. Vrea să mulțumească alegătorii din Florida. Vrea să umilească un adversar de stânga. Și vrea să trimită un mesaj Cubei și Chinei. Aceste obiective trag în direcții diferite, iar nimeni din administrație nu s-a preocupat să întrebe cum se potrivesc între ele sau cum să le prioritizeze. Rezultatul este o politică de bricolaj – raționamente lipite de orice putere disponibilă”, arată experții în politică externă.
Între timp, regimul venezuelean nu s-a prăbușit. Vicepreședintele lui Maduro, Delcy Rodríguez, a fost deja investită în funcția de președinte. Nu este clar dacă ea este pregătită să îndeplinească cererile SUA. Cine guvernează Venezuela acum? „Un grup”. Cât timp va fi implicată SUA? Până când va exista o „tranziție sigură”. Ce se întâmplă dacă regimul ripostează? Un „al doilea val”. Ce se întâmplă dacă acesta eșuează? Tăcere. „Administrația nu are un răspuns, pentru că nu a gândit în perspectivă”.
Declarând o „urgență” după alta, Trump a abandonat orice efort de a se pregăti pentru urgențele reale care vor veni cu siguranță. El seamănă cu băiatul care striga „lupul”, distrugând credibilitatea americană și făcând mai puțin probabil sprijinul viitor al aliaților, scriu jurnaliștii ucraineni. Dar astfel de manevre unilaterale nu pot mobiliza sprijinul voluntar necesar într-o situație de urgență reală. Iar problema depășește pierderea credibilității în străinătate. Mai precis, pierderea credibilității Americii reflectă prăbușirea gândirii critice în rândul instituțiilor sale de securitate națională, se mai arată în analiza European Pravda.
Trump a afirmat că actualul guvern interimar de la Caracas, format din foști apropiați ai lui Nicolas Maduro, aflat acum în închisoare, cooperează complet cu Washingtonul. „Ne dau tot ce considerăm necesar”, a spus el, subliniind că SUA vor reconstrui Venezuela „într-un mod foarte profitabil”. Potrivit președintelui, planul include folosirea petrolului venezuelean pentru a reduce prețurile globale și pentru a genera venituri atât pentru Statele Unite, cât și pentru Venezuela. El a recunoscut însă că refacerea sectorului petrolier va dura ani, după o perioadă lungă de neglijență și sancțiuni. Declarațiile vin la scurt timp după ce administrația americană a anunțat că intenționează să preia controlul asupra vânzării petrolului venezuelean pe termen nedeterminat. Secretarul de stat Marco Rubio a prezentat Congresului un plan în trei etape. Republicanii au susținut în mare parte direcția aleasă, în timp ce democrații avertizează asupra unui angajament internațional de durată, fără o bază legală clară.
Întrebat cât timp va rămâne SUA la conducerea politică a Venezuelei, Trump a respins variantele de câteva luni sau un an. „Aș spune mult mai mult”, a răspuns el. În timpul interviului din Biroul Oval, discuția a fost întreruptă de un apel telefonic de la președintele Columbiei, Gustavo Petro. Momentul a venit la doar câteva zile după ce Trump amenințase public Columbia, din cauza rolului său în traficul de cocaină din regiune. Trump le-a cerut jurnaliștilor de la The New York Times să rămână în birou pe durata convorbirii, cu condiția ca discuția să fie off the record. În încăpere se aflau și vicepreședintele JD Vance, alături de secretarul de stat Marco Rubio, care au părăsit biroul după încheierea apelului. Convorbirea cu Petro a durat aproximativ o oră și a părut să reducă tensiunile dintre cele două țări. După apel, Trump a dictat un mesaj pentru rețelele sociale, în care a spus că liderul columbian a sunat „pentru a explica situația drogurilor” provenite din laboratoarele de cocaină din zonele rurale ale Columbiei. Tot atunci, Trump a afirmat că l-a invitat pe Petro la Washington.
Președintele american s-a arătat mândru de operațiunea care a dus la capturarea lui Maduro, pe care a descris-o drept un succes major. El a spus că SUA au început deja să obțină profit din petrolul venezuelean aflat anterior sub sancțiuni, și a menționat un acord pentru 30 până la 50 de milioane de barili de țiței. Trump a spus și că ar dori să viziteze Venezuela la un moment dat. „Cred că la un moment dat va fi sigur (n.r.
să meargă în Venezuela)”, a spus el.