Planuri și reacții internaționale
Trump groenlanda: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Donald Trump, fostul președinte al Statelor Unite, a exprimat în mod repetat dorința de a obține Groenlanda, o provincie semi-autonomă a Danemarcei. Pe 7 ianuarie 2026, POLITICO a relatat că oficiali din UE și NATO discută despre modalitățile prin care SUA ar putea să își extindă influența asupra insulei, având în vedere bogățiile sale minerale și poziția strategică. "Ar putea fi vorba de cinci elicoptere… nu ar avea nevoie de multe trupe", a declarat un politician danez anonim, subliniind percepția că groenlandezii nu ar putea opune o rezistență semnificativă.
După preluarea mandatului său, administrația Trump a început să promoveze ideea independenței Groenlandei, care ar permite teritorului să semneze acorduri direct cu SUA, fără intervenția Copenhagăi. Un sondaj din 2025 a arătat că 56% dintre groenlandezi ar vota pentru independență, în timp ce 28% s-ar opune. Aceste statistici sugerează o dorință crescândă de autonomie, dar și preocupări legate de influența americană.
Conform rapoartelor din presa daneză, există îngrijorări cu privire la campaniile de influențare desfășurate de SUA în Groenlanda. Felix Kartte, expert în politici digitale, a subliniat modul în care Rusia a utilizat tactici similare în alte țări, ceea ce ridică întrebări despre etica și legitimitatea acestor acțiuni. "Rusia combină tactici offline și online", a explicat el, sugerând că SUA ar putea adopta metode similare.
Stephen Miller, adjunctul șefului de cabinet al lui Trump, a declarat recent că "nimeni nu va intra în conflict militar cu SUA pentru viitorul Groenlandei", ceea ce sugerează o abordare agresivă în privința negocierilor. Trump a numit un trimis special pentru Groenlanda, pe guvernatorul statului Louisiana, Jeff Landry, având ca scop integrarea teritoriului în SUA.
Între timp, vicepreședintele JD Vance a subliniat dreptul groenlandezilor la autodeterminare, dar a exprimat speranța că aceștia vor alege să se alieze cu SUA. Totuși, sondajele arată că 85% dintre groenlandezi se opun transformării teritoriului în parte a SUA, ceea ce ar putea complica planurile administrației Trump.
Un alt scenariu discutat ar fi semnarea unui acord de asociere liberă, similar cu cele existente între SUA și Micronezia sau Insulele Marshall. Kuno Fencker, un deputat groenlandez, a afirmat că groenlandezii nu doresc să devină un teritoriu al SUA, dar sunt deschiși la negocieri.
Thomas Crosbie, profesor asociat de operațiuni militare, a avertizat că este puțin probabil ca Groenlanda să câștige într-o negociere cu Trump, având în vedere stilul său de negociere. "Identitatea principală a lui Trump ca negociator este aceea de persoană care își impune voința", a spus el.
Pe de altă parte, aliații europeni ai Danemarcei s-ar opune oricărei încercări de separare a Groenlandei de Copenhaga, dar SUA ar putea folosi situația din Ucraina ca un atu în negocieri, conform unor surse diplomatice. Oricum, un eventual conflict militar ar avea consecințe severe pentru relațiile internaționale. Romain Chuffart, directorul Arctic Institute, a subliniat că orice acțiune militară ar fi ilegală conform legislației internaționale.
În ciuda retoricii puternice, un diplomat NATO a declarat că "suntem încă departe de acest scenariu", subliniind că negocierile dificile sunt mai probabile decât o preluare ostilă. Oricum ar fi, îngrijorarea cu privire la intențiile lui Trump și la modul în care acestea ar afecta Groenlanda și regiunile învecinate rămâne un subiect de discuție intensă.
În concluzie, dorința lui Trump de a obține Groenlanda ridică numeroase întrebări etice și legale.
Rămâne de văzut cum vor reacționa groenlandezii și Copenhaga la aceste provocări, iar implicațiile pentru politica internațională și securitatea regională sunt semnificative.