Garanții de securitate internaționale
Soldați francezi reprezintă subiectul principal al acestui articol. Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat la postul France 2 că armata franceză va participa la operaţiunile de control al frontierei ruso-ucrainene cu câteva mii de soldaţi. Europenii şi americanii au convenit marţi, 5 ianuarie 2026, la Paris asupra unui set de garanţii de securitate pentru Ucraina, care vor intra în vigoare odată cu încheierea unui armistiţiu. Statele Unite au rămas însă vagi cu privire la natura angajamentului lor, deşi au susţinut, pentru prima dată, Coaliţia de Voinţă. Washingtonul a promis garanţii de securitate, care, potrivit liderilor, vor include angajamente obligatorii de a sprijini Ucraina în cazul unui nou atac din partea Rusiei, relatează AFP și Reuters.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a salutat „documentele substanţiale” referitoare la garanţiile de securitate occidentale. Aceste garanţii, validate într-o declaraţie comună a celor 35 de ţări din „Coaliţia de Voinţă”, urmează să protejeze Ucraina împotriva unui nou atac rusesc și includ desfăşurarea unei „forţe multinaţionale” după încetarea ostilităţilor în Ucraina.
Într-un interviu acordat France 2, Emmanuel Macron a detaliat implicarea Franţei în desfăşurarea acestei forţe multinaţionale în Ucraina, menţionând că armata franceză va participa la operaţiunile de control al frontierei ruso-ucrainene în cazul semnării unui armistiţiu. Macron a indicat trimiterea potenţială a „câtoriva mii de oameni, (...) în cadrul operaţiunilor externe”, în ziua „de după pace”. „Nu sunt forţe pe care le angajăm în luptă”, ci „o forţă de securizare”, a subliniat el.
Aceasta nu este prima dată când Emmanuel Macron menţionează mobilizarea soldaţilor în cazul unei ipotetice încetări a luptelor. În septembrie 2025, în cadrul unei întâlniri anterioare a „Coaliţiei de Voinţă”, Franţa şi Regatul Unit s-au angajat formal să mobilizeze o forţă militară pentru a garanta „siguranţa” Ucrainei în faţa Rusiei. De asemenea, în martie 2025, Macron a subliniat intenţia sa de a trimite „câteva mii de soldaţi” din trupele franceze, alături de Regatul Unit și statele baltice, nu pentru a lupta, ci pentru a descuraja orice atac rusesc pe teritoriul ucrainean.
Marţi, Franţa şi Marea Britanie au semnat o declaraţie de intenţie privind desfăşurarea forţelor multinaţionale odată ce se va ajunge la un armistiţiu. „Aceasta deschide calea pentru cadrul legal în care forţele britanice, franceze și ale partenerilor ar putea opera pe teritoriul ucrainean, asigurând securitatea spaţiului aerian şi maritim al Ucrainei”, a declarat premierul britanic, Keir Starmer.
În aşa-numita „Declaraţie de la Paris”, cele 35 de ţări membre ale „Coaliţiei de Voinţă”, în principal europene, au convenit să desfăşoare o forţă multinaţională în Ucraina și să participe la supervizarea încetării focului, sub conducerea americană, odată ce se va ajunge la un acord de pace cu Rusia. Emmanuel Macron a subliniat că aceste garanţii de securitate sunt esenţiale pentru a asigura că niciun acord de pace nu va reprezenta o capitulare a Ucrainei.
Emmanuel Macron a anunţat imediat după aceea, pe canalul France 2, că ar putea fi desfăşuraţi „câteva mii” de soldaţi francezi pentru a menţine pacea în Ucraina, după semnarea unui armistiţiu cu Rusia. Totuşi, deşi Statele Unite îşi exprimă dorinţa de a oferi „sprijin”, ele nu sunt semnatare ale declaraţiei, iar contururile precise ale angajamentului lor militar rămân neclare. Donald Trump a declarat că „susţine cu tărie aceste protocoale de securitate”, menţionând că acestea vizează „descurajarea oricărui atac” viitor în Ucraina.
Forţa multinaţională, aflată în discuţie de luni de zile, va fi formată din ţările Coaliţiei de Voinţă, condusă de europeni și „susţinută” de Statele Unite, conform declaraţiei finale publicate de Preşedinţia franceză. Contribuţia americană în domeniul „informaţiilor şi logisticii”, dar și angajamentul de a oferi „sprijin” forţei în caz de atac, nu au fost incluse în textul final al declaraţiei.
„Este important ca această coaliţie să dispună astăzi de documente substanţiale, şi nu doar de cuvinte”, a spus preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. El a adăugat că mai multe întrebări rămân deschise, inclusiv cea a concesiilor teritoriale cerute de Moscova. Mingea este acum în terenul Rusiei, au insistat europenii, subliniind că totul necesită bunăvoinţa din partea agresorului rus. Moscova continuă să insiste asupra cererilor teritoriale din regiunea minieră și industrială Donbas, inclusiv teritoriile controlate de armata ucraineană.
Contururile operaţionale ale forţei multinaţionale rămân neclare, cu unele ţări europene, cum ar fi Italia, reafirmându-şi refuzul de a trimite soldaţi în Ucraina, iar Germania fiind rezervată în ceea ce priveşte participarea trupelor sale. Operaţiunea americană din Venezuela a fost, de asemenea, un subiect de discuţie, însă liderii europeni au evitat întrebările legate de acest aspect în prezenţa emisarilor americani.
Reuniunea de marţi de la Paris a subliniat unitatea reînnoită între Europa și Statele Unite în ceea ce privește ajutorul acordat Ucrainei. Însă, în ciuda angajamentelor, perspectivele rămân ipotetice, iar detaliile privind rolul Statelor Unite în cadrul Coaliţiei de Voinţă continuă să fie neclare. Preşedintele ucrainean a declarat că discuţiile vor continua, subliniind importanţa monitorizării şi sprijinului financiar pentru armata ucraineană, în contextul în care războiul durează de aproape patru ani.
Discuţiile pentru a pune capăt conflictului care durează de aproape patru ani s-au accelerat din noiembrie, dar Moscova nu a dat semne că ar fi dispusă să facă concesii.
În concluzie, perspectivele unui armistiţiu rămân neclare, iar poziţia Rusiei faţă de prezenţa trupelor occidentale în Ucraina rămâne fermă, ceea ce complică și mai mult situația geopolitică din regiune.