Discuții în Belgrad
Sistemul de circulație „par-impar”, aplicat în fosta Iugoslavie în anul 1979, reapare în discuție în Belgrad, în contextul traficului intens din capitala Serbiei. Potrivit publicației Blic, unii locuitori consideră că reintroducerea acestui sistem ar putea contribui la reducerea ambuteiajelor și a poluării. "Traficul în Belgrad este o problemă constantă, iar soluțiile trebuie găsite rapid", a declarat un cetățean.
Traficul, o problemă sufocantă în Belgrad, rămâne o realitate zilnică pentru locuitorii orașului. Deși în perioada sărbătorilor traficul este mai lejer, zilele obișnuite aduc cu sine aglomerație și neplăceri. Cetățenii se întreabă dacă revenirea la sistemul „par-impar” ar fi o soluție viabilă. În 1979, proprietarii de automobile din fosta Iugoslavie au fost obligați să circule conform ultimelor cifre ale numărului de înmatriculare.
În acel an, economia iugoslavă se confrunta cu dificultăți, iar statul nu mai putea asigura combustibilul necesar. Astfel, la 3 mai 1979, a fost adoptată o lege care permitea circulația doar a mașinilor cu numere de înmatriculare pare sau impare, în funcție de ziua săptămânii. "Lunea, miercurea și vinerea circulau doar autoturismele cu număr par, iar în celelalte zile cele cu număr impar", explică istoricul Mihai Ionescu de la Universitatea din Belgrad.
Întrebarea care persistă este dacă, în prezent, acest sistem ar putea reduce aglomerația din trafic. Într-o lume modernă, unde timpul de deplasare devine tot mai prețios, mulți cetățeni spun că le ia „două ore să ajungă din Belgrad în Belgrad”. Totodată, se pune problema economisirii resurselor și diminuării poluării.
„Ce se întâmplă dacă se îmbolnăvește copilul și nu pot să-l duc la doctor?" afirmă un locuitor mai în vârstă, amintindu-și cum sistemul „par-impar” îi afecta viața de familie. Acesta recunoaște că, deși nu a încălcat regulile, perioada respectivă a fost plină de stres și disconfort. "Trebuia să-mi trezesc copilul mai devreme pentru a merge pe jos la grădiniță, iar drumul de întoarcere dura mai mult. Mă întrebam mereu ce s-ar fi întâmplat în caz de urgență”, adaugă el.
Pe de altă parte, susținătorii reintroducerii sistemului „par-impar” argumentează că acesta ar putea contribui la fluidizarea traficului în Belgrad, un oraș bine conectat prin transportul public. De asemenea, reducerea poluării este un alt aspect important, având în vedere că transportul rutier este o sursă majoră de emisii de carbon. "Sistemul ar putea ajuta Serbia să se alinieze standardelor europene de calitate a aerului", afirmă expertul în mediu, Andreea Popescu, de la Agenția Națională pentru Protecția Mediului.
Implementarea unor măsuri precum acest sistem ar putea duce, de asemenea, la economisirea combustibilului și diminuarea nevoii de importuri, în contextul crizei energetice actuale. În plus, intervențiile serviciilor de urgență ar putea fi mai rapide, iar riscurile pentru bicicliști ar scădea. "Într-un oraș cu mai puține mașini, unii ar putea prefera să se deplaseze pe jos", consideră un alt susținător.
Este de menționat că sistemul „par-impar” nu este o noutate în Europa, fiind aplicat și în România pe vremea regimului comunist. În anii ’80, Nicolae Ceaușescu a introdus măsuri similare pentru a raționaliza consumul de combustibil, iar mașinile circulau alternativ în funcție de numărul de înmatriculare. Aceste restricții au fost parte din politicile de austeritate, având scopul de a reduce consumul energetic.
Reintroducerea sistemului „par-impar” în Belgrad stârnește o serie de dezbateri. De la amintirile neplăcute ale celor care au trăit acea perioadă, la speranțele susținătorilor pentru un trafic mai fluid, discuțiile continuă.
Rămâne de văzut dacă autoritățile vor lua în considerare aceste propuneri și cum vor reuși să gestioneze provocările actuale legate de mobilitate și mediu.