Milioane de euro în sprijin
Presa maghiară s-a arătat surprinsă de fluxul de fonduri europene care ajung în România, afirmând că Ursula von der Leyen propulsează țara cu miliarde de euro într-un mod fără precedent. Articolele publicate de diverse publicații maghiare subliniază că „ceva s-a schimbat” în raporturile Uniunii Europene cu România. Conform unui articol din Világgazdaság, România a reușit să accelereze absorbția fondurilor europene în ultimele șase luni, iar Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat că fondurile ajung în economia românească de cinci ori mai repede decât înainte. Această accelerare a venit după o perioadă de stagnare și întârzieri semnificative în accesarea fondurilor europene.
În ultimele șase luni, rata de absorbție a fondurilor de coeziune a crescut de la 9,9% la 20,4%, iar sumele rambursate efectiv s-au majorat considerabil. Conform Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în perioada menționată, România a încasat 2,3 miliarde de euro, după ce în anii anteriori au fost primite 2,9 miliarde de euro. Pîslaru a explicat că, în timp ce, între 2021 și jumătatea anului 2025, România a primit o medie de 86 de milioane de euro pe lună, în ultimele șase luni, această sumă a depășit 450 de milioane de euro.
Aceste progrese sunt remarcabile, având în vedere că ultimele șase luni reprezintă doar o zecime din perioada bugetară 2021-2027. Totuși, 37% din toate plățile și 43% din rambursările de la Comisia Europeană au fost realizate în această perioadă scurtă. Aceste fonduri joacă un rol esențial în reducerea deficitului bugetar al României, iar obiectivul pentru 2026 este de a injecta peste 5 miliarde de euro din fondurile de coeziune în economia românească.
Pe de altă parte, ministrul Pîslaru a reamintit că, la jumătatea anului 2025, îndeplinirea obiectivelor intermediare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a stagnat, ceea ce a dus la suspendarea mai multor plăți de către Comisia Europeană. În ultimele șase luni, planul a fost renegociat cu Bruxelles-ul, iar transparența procesului de utilizare a fondurilor a fost sporită. Aproximativ o treime din fondurile extrase până acum din fondul de redresare al UE au fost utilizate în această perioadă.
Dragoș Pîslaru a subliniat faptul că, pentru 2026, ministerul își propune să utilizeze 10 miliarde de euro din fondurile de redresare ale UE, iar în total, cel puțin 15 miliarde de euro din fondurile UE vor fi destinate investițiilor în domenii precum sănătatea, educația, infrastructura de transport și competitivitatea economică.
În contextul acestor progrese, este de menționat că presa maghiară a abordat și aspecte critice, cum ar fi creșterea prețurilor la combustibili din România. Maszol a raportat că, la începutul anului, guvernul român a majorat accizele pentru a doua oară în cinci luni, iar benzina a crescut cu 34 de bani pe litru, iar motorina cu 31 de bani. Această măsură face parte dintr-un pachet de austeritate, ceea ce ridică întrebări cu privire la impactul asupra economiei românești și a populației.
În concluzie, deși România pare să beneficieze de un flux de fonduri europene fără precedent, este esențial să se monitorizeze utilizarea acestor fonduri și efectele asupra economiei naționale. Următoarele luni vor fi cruciale pentru implementarea planurilor de investiții și pentru asigurarea unei transparențe sporite în gestionarea resurselor financiare europene.
Cu toate acestea, provocările rămân, iar criticile din partea presei din alte state membre ale UE sugerează că România trebuie să continue să îmbunătățească procesele de accesare și utilizare a fondurilor europene.