Reacții europene la amenințările lui Trump
Pe 7 ianuarie 2026, Franța a anunțat că lucrează împreună cu aliații săi pentru a dezvolta un plan de reacție la amenințările președintelui american Donald Trump privind preluarea Groenlandei. Jean-Noël Barrot, ministrul de externe francez, a declarat că subiectul va fi discutat într-o întâlnire cu omologii din Germania și Polonia. „Vrem să luăm măsuri, dar vrem să o facem împreună cu partenerii noștri europeni”, a subliniat Barrot în cadrul unei emisiuni la radio France Inter, citat de Reuters.
Anunțul vine în urma declarațiilor Casa Albă, care a menționat marți că utilizarea forței militare pentru a prelua controlul asupra Groenlandei este o opțiune luată în considerare. Această situație a generat îngrijorări în Europa, în special având în vedere că Trump a reînnoit recent intenția de a obține controlul asupra insulei, o idee exprimată pentru prima dată în 2019.
Reacțiile din partea liderilor europeni au fost rapide, evidențiind sprijinul pentru Groenlanda, subliniind că insula arctică aparține poporului său. Aceștia s-au unit în spatele Danemarcei, aliatul NATO al Groenlandei, pentru a reafirma suveranitatea insulei. Trump a susținut că Groenlanda este esențială pentru securitatea națională a SUA, acuzând Danemarca că nu protejează suficient teritoriul.
Într-o conversație telefonică cu secretarul de stat american, Marco Rubio, Barrot a fost informat că o acțiune militară nu este o opțiune viabilă. „El a exclus posibilitatea unei invazii a Groenlandei”, a spus Barrot, subliniind că poziția americană este mai degrabă orientată către achiziționarea insulei, nu prin forță.
Îngrijorările europene au fost amplificate de recentele acțiuni militare ale SUA în Venezuela, care au stârnit temeri privind o posibilă replicare a acestora în alte regiuni sensibile, inclusiv Groenlanda. Autoritățile din Groenlanda au făcut clar că nu doresc să devină parte a Statelor Unite, o poziție susținută de majoritatea sondajelor de opinie.
Groenlanda, cea mai mare insulă din lume, are o populație de aproximativ 57.000 de locuitori și nu este membră independentă a NATO, dar beneficiază de protecția alianței prin apartenența Danemarcei. Poziția sa strategică între Europa și America de Nord este crucială pentru sistemul de apărare antirachetă al SUA, iar resursele sale minerale sunt văzute ca un motiv suplimentar pentru interesul american.
Guvernul danez a răspuns la amenințările lui Trump, sugerând că SUA ar putea crește prezența militară în Groenlanda și ar putea obține drepturi de exploatare îmbunătățite. În acest context, Danemarca investește în infrastructura de securitate a insulei, alocând miliarde de dolari pentru noi echipamente militare. Totuși, Trump a ridiculizat aceste măsuri, afirmând că Danemarca cumpără „încă o sanie trasă de câini”, ceea ce a generat reacții negative în rândul oficialilor danezi.
Într-o declarație comună, liderii a șase țări europene au cerut Statelor Unite să colaboreze „colectiv” cu aliații pentru a aborda problemele de securitate din Arctica. Prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, a fost mai directă, afirmând că „totul s-ar sfârși” în cazul unui atac american asupra unei țări NATO. Aceasta a subliniat gravitatea situației, menționând că regulile internaționale și alianțele de apărare, precum NATO, ar fi afectate profund de un astfel de act.
În concluzie, reacțiile europene la amenințările lui Trump subliniază complexitatea situației din Arctica și provocările cu care se confruntă alianța NATO în fața ambițiilor americane. Planurile Franței de a colabora cu aliații pentru a răspunde acestor amenințări indică o unitate europeană în fața unei posibile crize internaționale.
Următoarele zile vor fi cruciale pentru a observa cum se va dezvolta această situație și ce măsuri vor fi luate pentru a proteja suveranitatea Groenlandei și stabilitatea regională.