Sărăcirea populației, o alegere politică
Deputatul USR Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, a declarat marți, 6 ianuarie 2026, pe B1 TV că „sărăcirea și subminarea puterii de cumpărare au fost făcute cu mână politică”, acuzând Guvernul Bolojan că a preferat să crească taxele în loc să micșoreze cheltuielile statului. Potrivit lui Năsui, majorările de taxe „nu sunt un fapt al naturii”, ci „au fost o alegere politică”. „Sărăcirea populației, lupta împotriva puterii de cumpărare, oricum vreți să îi spuneți, este o alegere politică. Clasa politică a trebuit anul trecut să reducă deficitul. Nu mai intrăm în motive de de ce, a trebuit să o facă, toată lumea este de acord. Întrebarea e cum să o facă. Puteau să o facă prin a-și reduce cheltuieli sau prin a crește taxe, adică prin a forța restul populației să reducă cheltuieli”, a explicat Năsui.
Deputatul USR a amintit că în ultimele campanii electorale „s-a spus foarte clar” că nu vor fi majorate taxe. „Din păcate, aici a fost o greșeală foarte mare a Guvernului Bolojan, o greșeală pe care nu o va plăti el; degeaba spune că e de sacrificiu, nu e niciun sacrificiu ăsta, sacrificiul e al populației. O greșeală să crească taxele, pentru că după ce le-a crescut nu doar că a chinuit populația, nu doar că a scăzut puterea de cumpărare, nu doar că a sărăcit mai mult un electorat și niște oameni care oricum votau, 40%, AUR, deci practic au adus lucrurile și politic într-o zonă mai de extremă, dar a lăsat și statul să nu se reformeze”, a continuat el.
Năsui a reproșat Guvernului că a justificat majorarea taxelor pe proprietate prin nivelul la care erau acestea, însă nu reduce taxarea pe muncă din același motiv. „Într-adevăr, cele pe proprietate sunt mai mici, dar cele pe muncă, ce să vezi, că sunt mai mari – și nu doar mai mari, sunt cele mai mari din Uniunea Europeană, care nu e cunoscută pentru taxe mici. Deci haideți atunci să reducem din acelea! (…) Și atenție, cresc și cele pe muncă de la jumătatea anului, că era o facilitate fiscală pe 300 de lei la salariul minim care devine 200 de lei, deci cresc taxele și pe muncă. Și toate astea au fost o alegere politică, și asta este trist, pentru că practic înseamnă că România și-a făcut-o cu mâna ei”, a conchis Claudiu Năsui.
Critica lui Năsui este susținută de datele oficiale care arată că românii se confruntă cu o scădere a puterii de cumpărare. Conform Institutului Național de Statistică (INS), în 2025, venitul mediu net a scăzut cu 5% față de anul precedent, iar inflația a atins un nivel record de 12%. Aceste statistici subliniază impactul pe care politica fiscală a Guvernului Bolojan îl are asupra populației.
În comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate ale impozitării muncii. Potrivit Eurostat, impozitele pe muncă în România au crescut constant, având o medie de 41% în 2025, ceea ce o plasează pe locul al doilea în Uniunea Europeană. Această situație generează tensiuni sociale, iar experții consideră că o reformă fiscală este absolut necesară pentru a sprijini populația în această perioadă dificilă.
Criticii măsurilor Guvernului Bolojan susțin că majorările de taxe nu doar că afectează veniturile românilor, dar contribuie și la o polarizare socială mai accentuată, în care cetățenii cu venituri mici resimt cel mai acut impactul. De asemenea, observațiile lui Năsui au fost susținute de alți economiști, care subliniază faptul că o reducere a cheltuielilor guvernamentale ar putea fi o soluție viabilă pentru a evita sărăcirea populației.
În concluzie, măsurile adoptate de Guvernul Bolojan au generat un val de critici din partea opoziției, iar problema sărăcirii populației și a subminării puterii de cumpărare rămâne de actualitate. Experții sugerează că este nevoie de o discuție serioasă privind reformele fiscale și o abordare mai responsabilă a politicilor economice.
În viitor, este esențial ca Guvernul să găsească soluții sustenabile care să nu afecteze în mod negativ cetățenii și să sprijine o dezvoltare economică echitabilă.