Decizii la summitul de la Paris
Liderii a aproximativ 30 de țări s-au reunit marți, 6 ianuarie 2026, la Paris, în cadrul summitului „Coalition of the Willing”, pentru a discuta garanțiile de securitate pe termen lung oferite Ucrainei. În centrul atenției se află modul în care statele occidentale pot sprijini Kievul împotriva unor eventuale agresiuni viitoare, fără a escalada direct conflictul. România își asumă un rol activ, dar delicat. „România nu va trimite trupe în Ucraina, însă va găzdui în bazele noastre militare trupele aliate care se rotesc. De asemenea, oferim programe de instruire pentru militarii ucraineni și punem la dispoziție infrastructura strategică”, au declarat surse politice pentru Observator. Printre facilitățile oferite se numără baza de la Câmpia Turzii, transformată într-un hub regional pentru tranzitul și distribuția armamentului către Ucraina.
Pe lângă componenta militară, România își propune să contribuie semnificativ la lanțurile logistice și securitatea regională, inclusiv prin operațiuni de protejare a rutelor comerciale din Marea Neagră. Țara noastră se oferă, de asemenea, să participe activ la culegerea de informații și sprijinul în domeniul intelligence, consolidând astfel rolul său strategic în cadrul alianței occidentale. Summitul de la Paris a început la ora 16:00, iar după ora 19:00 este programată o conferință comună de presă a președinților Volodimir Zelenski și Emmanuel Macron, precum și a cancelarului german Friedrich Merz. În schimb, secretarul de stat american Marco Rubio și-a anulat participarea, ca urmare a intervenției SUA în Venezuela, fiind înlocuit de reprezentanți ai administrației Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner.
După aproape un an de negocieri intermitente, președintele ucrainean a adoptat recent o atitudine mai precaută. Dacă în decembrie afirma că discuțiile erau „finalizate în proporție de 90%”, în ultimele zile a subliniat riscurile și incertitudinile: „Ucraina poartă negocieri și în același timp se pregătește pentru continuarea războiului”, a declarat el jurnaliștilor la Kiev. „Nu vreau și nu voi mai aștepta încă șase luni sperând că poate va funcționa ceva. Există două căi: prioritatea este încheierea războiului, dar trebuie să fim pregătiți și pentru pași negativi din partea Rusiei, pentru refuzul rușilor de a opri războiul”, a mai spus el. Scepticismul survine și din lipsa unui acord clar cu Statele Unite privind controlul centralelor nucleare și situația teritoriilor disputate. „Înțeleg că suntem foarte aproape de rezultate, dar în orice moment Rusia poate bloca totul”, a adăugat Zelenski. În paralel, acesta a numit în funcții-cheie persoane cu experiență în domeniul securității și informațiilor militare, pregătind atât continuarea negocierilor, cât și eventualitatea unui conflict prelungit.
Un proiect preliminar de plan de pace prevede garanții similare articolului 5 NATO, cu angajamentul colectiv de apărare din partea SUA, NATO și statelor europene. Zelenski a recunoscut că nu toate țările vor trimite forțe în Ucraina, dar a subliniat că Franța și Marea Britanie trebuie să contribuie efectiv pentru ca Ucraina să accepte depunerea armelor. „Structura unei forțe de securitate trebuie stabilită până la finalul lunii ianuarie, când urmăresc o întâlnire la Washington cu liderii europeni”, a spus el. Problema este că Rusia a respins categoric orice prezență NATO pe teritoriul său vecin, iar negocierile privind o nouă linie de frontieră în estul Ucrainei rămân tensionate. Trupele ruse continuă să avanseze, recent capturând orașul Siversk, ceea ce slăbește poziția Kievului.
În cazul unui eșec al negocierilor, Ucraina se bazează în continuare pe sprijinul militar și sancțiuni suplimentare din partea SUA pentru a face presiune asupra Rusiei. Zelenski a precizat însă că nu există alternative reale: „S-au făcut deja eforturi considerabile, iar noi trebuie să respectăm munca oamenilor și timpul, pentru că în fiecare minut, oameni din Ucraina suferă. De aceea cred că nu există alternativă”.
„În primul rând, coaliția asta știți că funcționează de doi ani și președinții României care au participat au avut un mandat pe care și l-au luat și deci ceea ce dumneavoastră știți că România și-a asumat, cam același lucru este, adică nu trupe în Ucraina, suport logistic, pregătire pentru militari ucrainieni în România sau în alte țări europene în colaborare cu armate din respectivele țări, participare la programe comune de înarmare”, a precizat președintele României, Nicușor Dan, în declarațiile de presă susținute la Paris. Șeful statului a subliniat că documentul rezultat în urma reuniunii nu va fi „o simplă declarație de intenție”, iar fiecare stat participant va trebui să își asume formal obligațiile. „Și pentru ca documentul de azi să nu fie o simplă declarație de intenție pentru fiecare din țări, inclusiv pentru România, aceste angajamente vor fi trecute prin Parlamente deci în momentul în care o să avem un decupaj pe fiecare dintre țări cu ce presupune asta, acest decupaj va fi un act pe care Parlamentul României îl va aproba”, a mai spus Nicușor Dan.
Declarațiile au fost făcute după reuniunea desfășurată la Paris, dedicată garanțiilor de securitate pentru Ucraina și rolului „Coaliției de Voință” în monitorizarea unui eventual acord de pace.