Controverse în justiție
Recorder acuză reprezintă subiectul principal al acestui articol. La mai puțin de o lună după conferința de presă din 11 decembrie, catalogată de numeroși observatori drept un eșec de comunicare, conducerea Curții de Apel București (CAB) încearcă din nou să răspundă acuzațiilor formulate în documentarul Recorder „Justiție capturată”.
De această dată, reacția vine sub forma unui comunicat de zece pagini, semnat de președinta instanței, judecătoarea Liana Arsenie, document care, potrivit jurnaliștilor Recorder, conține informații false, omisiuni esențiale și interpretări menite să deturneze atenția de la miza reală a scandalului.
Într-un articol amplu publicat marți, Recorder susține că informarea oficială a CAB nu clarifică situația, ci adâncește confuzia, mizând pe complexitatea limbajului juridic și pe lipsa de reacție critică a publicului larg. Mai mult, jurnaliștii afirmă că instanța se apără invocând transparența și legalitatea, în timp ce evită tocmai dialogul direct cu presa.
Unul dintre punctele centrale ale comunicatului CAB este afirmația potrivit căreia instanța nu ar fi fost solicitată să își exprime punctul de vedere înainte de difuzarea documentarului. Recorder califică această afirmație drept „o minciună flagrantă”.
Jurnaliștii arată că, în noiembrie 2025, au transmis cereri de interviu către președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, și către vicepreședintele Adriana Pencea, precum și către judecătoarea Sabina Adomniței. Scopul interviurilor era explicit: discutarea deciziilor administrative privind delegările și modificările de completuri, exact aspectele contestate acum de conducerea instanței. Toate solicitările au fost refuzate.
În acest context, Recorder subliniază ironia situației: comunicatul în care se afirmă că instanța nu a fost consultată este semnat chiar de una dintre persoanele care au refuzat dialogul. Cu toate acestea, aceeași conducere cere publicului „încredere deplină” în seriozitatea și corectitudinea Curții.
Mai mult, Recorder atrage atenția că documentul CAB ignoră contextul real al scandalului. Nu este vorba doar despre un material jurnalistic cu milioane de vizualizări, ci despre proteste de stradă, mărturii ale unor magistrați care confirmă problemele semnalate, discuții purtate la Cotroceni cu președintele României și o scrisoare publică de susținere semnată de peste 900 de profesioniști din sistemul judiciar.
Un alt punct-cheie vizează dosarul fostului primar Marian Vanghelie. Curtea de Apel București susține că modificările succesive ale completului de judecată sunt irelevante, deoarece faptele ar fi fost deja prescrise atunci când dosarul a ajuns la instanța de apel, în august 2021.
Recorder contestă această afirmație și o califică drept o manipulare prin omisiune. Jurnaliștii explică faptul că soluția definitivă din martie 2025 s-a bazat pe o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție din ianuarie 2025, care a schimbat modul de calcul al prescripției în cazul infracțiunilor de luare de mită. Până la acea decizie, termenul de prescripție se calcula de la ultima tranșă de mită primită, nu de la momentul pretinderii acesteia.
Prin urmare, în 2021, când dosarul a ajuns la Curtea de Apel București, faptele nu erau prescrise, iar Marian Vanghelie putea fi condamnat definitiv. De altfel, Recorder amintește că Tribunalul București îl condamnase deja, în primă instanță, la 11 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită, abuz în serviciu și spălare de bani.
„Dacă faptele ar fi fost prescrise, Tribunalul București ar fi constatat acest lucru și nu ar fi pronunțat o condamnare”, subliniază Recorder, arătând că, potrivit legilor în vigoare la acel moment, dosarul mai avea aproximativ trei ani până la intervenția prescripției.
Jurnaliștii amintesc și că decizia Înaltei Curți din ianuarie 2025, luată într-un complet din care a făcut parte și actuala președintă a instanței supreme, Lia Savonea, este caracterizată de mai mulți magistrați drept una care „reinventează dreptul” și favorizează infractorii, deschizând posibilitatea unor situații absurde în care faptele sunt prescrise chiar dacă autorul este prins în flagrant.
În apărarea sa, Curtea de Apel București invocă statistici potrivit cărora, în ultimii trei ani, au existat 361 de modificări de completuri, prezentate ca fiind normale și legale. Recorder nu contestă existența acestor cifre, dar pune sub semnul întrebării interpretarea lor.
Un exemplu este invocarea frecventă a „integrării judecătorilor nou-veniți” ca motiv pentru schimbarea completurilor, inclusiv în dosare de mare corupție, precum cel al omului de afaceri Cristian Burci. Recorder subliniază că această justificare nu apare în legislație ca motiv pentru desfacerea unui complet și că, în practică, ea poate deveni un instrument de influențare a oricărui dosar, prin încălcarea principiului continuității și al repartizării aleatorii.
De asemenea, jurnaliștii atrag atenția asupra lipsei de transparență. Din 2022, hotărârile Colegiului de Conducere al Curții de Apel București nu mai sunt publicate pe site-ul instanței, deși acestea stau la baza delegărilor, încetărilor de delegări și modificărilor de completuri. Toate aceste decizii au fost luate „în spatele ușilor închise”, afirmă Recorder.
În final, jurnaliștii reamintesc că situația ar putea fi clarificată de Parchetul General, instituție căreia i-au solicitat să precizeze dacă a deschis vreun dosar în urma informațiilor apărute public. Răspunsul primit este că instituția are nevoie de 30 de zile pentru a formula un punct de vedere.
Recorder încheie reiterând invitația adresată conducerii Curții de Apel București pentru un interviu deschis, cu întrebări directe și răspunsuri asumate.
„Dacă se dorește cu adevărat clarificarea acuzațiilor, dialogul rămâne cea mai onestă soluție”, transmit jurnaliștii.