Perspective asupra tensiunilor globale
Vicepreşedintele Parlamentului European, independentul Nicu Ştefănuţă, a realizat o analiză detaliată asupra instabilităţii securităţii mondiale, publicată luni seară pe Facebook. Avertizând că trăim doar începutul unui proces complex de redesenare geopolitică, Ştefănuţă subliniază necesitatea calmului şi a înţelepciunii în luarea deciziilor internaţionale. "Acvila nu prinde muște. Vorbesc de ani întregi despre instabilitatea securității mondiale. Am fost acuzat că «sperii oamenii» sau «creez anxietate». Semn că pentru români un fals sentiment de siguranţă este mai important decât a confrunta realitatea lumii în care trăim”, transmite Ştefănuţă.
În analiza sa, Ştefănuţă prezintă zece puncte esenţiale, începând cu observaţia că securitatea mondială depinde de putere relativă şi echilibru, nu de acorduri semnate. "În caz de conflict, hârtiile au fix valoarea dată de cerneala de pe ele. Este plină istoria de antante şi axe nerespectate. Percepţia de putere regională, dar mai ales globală, economică şi de securitate — astea chiar contează", explică vicepreşedintele PE.
În al doilea punct, el evidenţiază limitările dreptului internaţional, subliniind: "În realitate, funcţionează doar în perioade de stabilitate şi când e convenabil pentru participanţii ce asigură majoritatea. Ar fi cazul să întărim dreptul internaţional, dar pentru a întări dreptul internaţional trebuie să ne întărim poziţia relativă, altfel nu contăm".
Al treilea punct se referă la căutarea unui nou echilibru al puterilor, pe care Ştefănuţă o consideră o problemă globală de mai bine de un deceniu. "Lumea lui Fukuyama, sfârșitul liberal al istoriei, nu a existat decât o scurtă perioadă, cea a anilor ’90 și începutul anilor 2000. Din 2008 încoace, există o tensiune importantă de a reechilibra tabla de șah a lumii. Motivele nu țin doar de personalități, ci de interesele statelor pe termen lung", explică el.
Referitor la comportamentul marilor puteri, vicepreşedintele PE afirmă că "puterile mari se vor comporta cum se comportă puterile mari, iar relațiile internaționale sunt o lume gri, a intereselor, rar a dreptății. Lamentările nu ajută la nimic, dar negocierile — dacă ai cu ce să negociezi — da. Trăim doar începutul redesenării mondiale, așa că militez pentru calm și înțelepciune".
Ştefănuţă critică abordarea Uniunii Europene în ultimii ani, afirmând că "țările UE au crezut greșit că apărarea nu mai contează în lumea instituțiilor internaționale. UE a lenevit în privința accelerării propriei integrări și lărgiri, care au stagnat decenii. Europa nu s-a mai lărgit din 2007… Nu a îndrăznit să își întărească puterea politică, ba chiar a pierdut din ea cu plecarea Marii Britanii, practic cea mai mare catastrofă a Uniunii Europene de la crearea sa. În 2024 au fost cele mai multe conflicte armate în lume din 1946 încoace. Și noi tot nu înțelegem în ce lume trăim".
El subliniază necesitatea unei strategii internaționale pe termen lung, comparând abordările diferitelor puteri: "China gândește în sute de ani. SUA au birouri de evaluare strategică pe decenii. Rusia are aceeași strategie distructivă de 25 de ani. Strategia internațională este o meserie, nu un loc unde ne pronunțăm spontan pe orice".
Îngrijorările sale se concentrează și asupra erodării instituțiilor internaționale, care, afirmă el, duc la revenirea forței ca argument în relațiile internaționale. Criticând ONU, Ştefănuţă afirmă că "este un talcioc, un loc al rezoluțiilor fără importanță. Consiliul de securitate are un briefing despre Venezuela, dar nu aș miza pe vreun rezultat concret".
Referitor la tensiunile globale, el concluzionează că acestea se pot încheia în două moduri: "fie prin împărțirea sferelor de influență, fără participarea jucătorilor mici și medii, fie prin conflict. Deocamdată prima variantă pare dominantă, dar nu exclud pe a doua". În acest context, el subliniază că România se află într-o poziție periferică, între o lume occidentală în decădere și una estică în creștere: "Într-o lume a acvilelor, părerea muștelor este irelevantă".
Ştefănuţă pledează pentru un bloc occidental bazat pe libertate și demnitate, subliniind că "UE și NATO încă pot face asta, dar idealul este zdruncinat de interese divergente. Trebuie să ne întărim serios ca Uniune Europeană, economic, politic și militar".
El susține necesitatea unui Consiliu de securitate european și investiții comune în apărare, concluzionând: "Europa fie se ia în serios, fie dispare". În încheiere, Ştefănuţă transmite un mesaj de speranță: "Vă rog mult nu pierdeți curajul...
Sobrietatea, atenția maximă, unitatea și curajul ne vor face să trecem și de aceste timpuri ca țară și ca Uniune".