Securitate și Groenlanda
Generalul american în retragere Ben Hodges, fost comandant al Armatei SUA în Europa, a declarat că Statele Unite necesită ca Europa să "rămână fermă" în fața posibilei expansiuni teritoriale a administrației Trump. Într-un interviu acordat postului TVP World pe 5 ianuarie 2026, Hodges a subliniat că orice tentativă de a cuceri Groenlanda ar fi un ordin "ilegal". El a afirmat că, în urma capturării de către Washington a liderului venezuelean Nicolás Maduro, temerile legate de utilizarea forței pentru a asigura controlul asupra Groenlandei au crescut semnificativ.
Potrivit lui Hodges, Europa a presupus prea mult timp că Statele Unite îi vor asigura întreaga protecție, ceea ce a dus la dependența de Rusia pentru energie. "SUA nu mai sunt considerate de încredere... Țările europene vor trebui să-și asume responsabilitatea pentru propria securitate," a declarat el. Această opinie este susținută de analizele efectuate de experți în securitate, care subliniază că Uniunea Europeană trebuie să își întărească capacitățile de apărare, având în vedere incertitudinile politice de la Washington.
Conform unui raport al Institutului European de Securitate, cheltuielile pentru apărare în Europa au crescut cu 12% în 2025, dar acest lucru rămâne sub ținta de 2% din PIB stabilită de NATO. Această situație reflectă o preocupare crescută în rândul statelor membre, care încep să realizeze că dependența de SUA pentru securitate poate fi riscantă. De exemplu, Germania a anunțat recent un plan de majorare a bugetului de apărare la 2% din PIB până în 2030, conform Ministerului Apărării.
Hodges a continuat prin a spune că Statele Unite vor regreta pierderea încrederii din partea europenilor, având în vedere sprijinul oferit de-a lungul decadelor. "SUA au cheltuit miliarde de dolari și zeci de ani ajutând Europa după Al Doilea Război Mondial," a declarat el, accentuând importanța relației transatlantice. Această afirmație este susținută de datele istorice care relevă că, în perioada 1948-1952, Planul Marshall a contribuit la reconstrucția Europei, cu o sumă totală de aproximativ 13 miliarde de dolari.
Comentariile lui Hodges vin în contextul în care Donald Trump și-a reînnoit amenințările de a lua controlul asupra Groenlandei, pe care o consideră crucială din punct de vedere strategic. Premierul danez Mette Frederiksen a reacționat, afirmând că "Trump ar trebui luat în serios când spune că vrea Groenlanda," ceea ce subliniază gravitatea situației. Această poziție este susținută și de alți lideri europeni, care consideră că un astfel de comportament ar putea duce la destabilizarea alianței NATO.
În interviul său, Hodges a subliniat că, în urma raidului din Venezuela, o acțiune militară împotriva Groenlandei de către Trump "pare mai plauzibilă". El a menționat că, în trecut, considera că o astfel de acțiune ar fi fost ridicolă, însă evenimentele recente i-au schimbat părerea. "Obișnuiam să cred că acest lucru nu s-ar întâmpla niciodată, dar acum, după acest weekend, pare mai plauzibil," a spus el.
Când a fost întrebat despre comentariile premierului danez referitoare la posibilele consecințe ale unui atac asupra unei țări NATO, Hodges a afirmat că o astfel de situație ar fi catastrofală. "Cred că ar fi un dezastru pentru noi toți, pentru toți membrii NATO, dacă acest lucru ar fi văzut cumva ca sfârșitul NATO," a spus el, subliniind că aceasta ar fi o victorie pentru Rusia. Această declarație coincidea cu o analiză recentă a Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, care a concluzionat că destabilizarea NATO ar putea duce la o creștere a influenței ruse în Europa.
În concluzie, afirmațiile lui Ben Hodges reflectă o îngrijorare profundă privind viitorul relațiilor transatlantice și securitatea Europei în contextul unor posibile acțiuni provocatoare din partea administrației Trump. Pe măsură ce Europa își reevaluează rolul său în apărarea colectivă, este esențial ca liderii să colaboreze pentru a menține stabilitatea și încrederea în cadrul NATO.
Următorii pași ar trebui să includă consolidarea capacităților de apărare europene și dezvoltarea unei politici externe mai coerente și mai unite în fața provocărilor globale.