Analiză în 10 puncte despre instabilitatea securității globale
Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a transmis luni seară, 5 ianuarie 2026, o analiză aprofundată în zece puncte referitoare la instabilitatea securității mondiale, afirmând că ne aflăm abia la începutul unui proces complex de redesenare globală. "Militez pentru calm și înțelepciune", a scris el pe platforma de socializare Facebook. Ștefănuță a subliniat că deciziile în politică externă nu trebuie să fie pripite, având în vedere că marile puteri își vor urmări mereu interesele proprii. "Vorbesc de ani întregi despre instabilitatea securității mondiale. Am fost acuzat că sperii oamenii, dar realitatea este că un fals sentiment de siguranță este mai mult decât periculos", a adăugat acesta.
În prima parte a analizei, Ștefănuță a subliniat că relațiile internaționale și securitatea mondială se bazează pe puterea relativă și echilibru, nu pe acorduri semnate. "În caz de conflict, hârtiile au valoarea dată de cerneala de pe ele. Istoria este plină de tratate nerespectate", a afirmat el, evidențiind importanța percepției puterii regionale și globale.
Al doilea punct se referă la dreptul internațional, care, conform vicepreședintelui PE, funcționează doar în perioade de stabilitate și atunci când este convenabil marilor puteri. "Lipsa de coerciție și absența unor instituții capabile să aplice și să forțeze respectarea acestuia sunt probleme grave", a explicat Ștefănuță. El a avansat ideea că pentru a întări dreptul internațional, este necesară o poziție relativă puternică.
Vicepreședintele a observat, de asemenea, că de peste un deceniu, lumea caută un nou echilibru al puterilor, subliniind că acest lucru nu se datorează doar personalităților politice, ci și intereselor statelor. În al patrulea punct, el a reiterat că marile puteri își vor urmări propriile interese, iar lamentările nu ajută. "Negocierile sunt esențiale, dar trebuie să ai și cu ce să negociezi", a adăugat el.
Referitor la situația Europei, Ștefănuță a declarat că aceasta a fost prinsă într-o gravă slăbiciune, având o viziune greșită asupra importanței apărării. "UE nu s-a mai lărgit din 2007, iar această stagnare se resimte în fața provocărilor actuale", a spus el, menționând că în 2024 au avut loc cele mai multe conflicte armate la nivel mondial din 1946 încoace.
În continuare, el a subliniat că relațiile internaționale necesită o gândire pe termen lung, comparând abordările Chinei, SUA și Rusiei în strategia internațională. "China gândește în sute de ani, iar SUA au un birou dedicat planificării pe termen lung. Este esențial să nu reacționăm impulsiv", a spus Ștefănuță.
El a abordat și problema erodării instituțiilor internaționale, ceea ce duce la o întoarcere la forță ca factor de decizie. "Asistăm la tensiuni mondiale între marile puteri, iar soluțiile pot fi fie împărțirea sferelor de influență, fie conflictul", a subliniat acesta.
Nicu Ștefănuță a evidențiat că, geopolitic, Europa a devenit o periferie între o Occident în declin și un Est în ascensiune. "Într-o lume a marilor puteri, părerea noastră devine irelevantă, iar supraviețuirea trebuie să devină o prioritate", a declarat el.
În ceea ce privește viitorul, vicepreședintele PE a subliniat nevoia de solidaritate într-un bloc occidental bazat pe valori comune. "Uniunea Europeană trebuie să se întărească economic, politic și militar pentru a putea fi un jucător serios", a spus el. Ștefănuță a propus organizarea unei conferințe interguvernamentale pentru a discuta despre viitorul Europei, subliniind că UE trebuie să își dezvolte propriul Consiliu de Securitate.
În concluzie, el a lansat un apel către cetățeni să nu își piardă curajul și să nu se lase influențați de cei care doresc să submineze alianțele esențiale.
"Sobrietatea, atenția maximă, unitatea și curajul ne vor ajuta să traversăm aceste vremuri critice", a conchis Nicu Ștefănuță.