Investiții cheie în infrastructură
România își propune să atragă cel puțin 15 miliarde de euro din fonduri europene în anul 2026, o sumă ce reprezintă dublarea maximului istoric în acest sens, conform declarațiilor ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, din 5 ianuarie 2026. "Acești bani vor fi investiți în spitale, școli, autostrăzi, infrastructură locală și competitivitate economică", a declarat ministrul, subliniind importanța acestor fonduri pentru dezvoltarea națională.
În perioada anterioară lunii iunie 2025, România plătea o medie de 86,6 milioane de euro pe lună din fonduri europene, iar în ultimele șase luni această sumă a crescut la 456,2 milioane de euro pe lună, ceea ce înseamnă o creștere semnificativă. În primele șase luni ale anului 2025, România a trimis la Bruxelles cereri de plată în valoare de 3 miliarde de euro, iar în ultimele șase luni suma a crescut la 6,3 miliarde de euro. De asemenea, fondurile europene deja încasate au crescut de la 2,9 miliarde de euro la 5,2 miliarde de euro, conform ministrului.
Pîslaru a menționat pe rețelele sociale că "pentru prima dată, vă prezint ÎN EXCLUSIVITATE cifrele reale ale situației în care ne aflăm, pe care nu le veți auzi la TV sau în altă parte!" El a explicat că eforturile depuse de minister au fost esențiale în recuperarea timpului pierdut în gestionarea fondurilor europene. Acesta a subliniat că, în ultimele șase luni, banii europeni au început să ajungă în economie de cinci ori mai rapid, ceea ce evidențiază o accelerare fără precedent a procesului de absorbție.
Conform analizei efectuate de minister, rata de absorbție curentă a ajuns la 20,4%, de la 9,91%, ceea ce reprezintă o dublare a absorbției în ultimele șase luni. În ceea ce privește rambursările efective de la Comisia Europeană, s-a constatat o creștere de la 2,9 miliarde de euro (9,41% din total) la 5,2 miliarde de euro (16,6%) în aceeași perioadă. Aceste date sugerează o îmbunătățire semnificativă a capacității guvernului de a gestiona și utiliza eficient fondurile europene.
Ministrul a prezentat și câteva date suplimentare care subliniază eficiența guvernării actuale. Ritmul lunar de plată a crescut de 5,2 ori față de perioada anterioară, iar capacitatea de a recupera banii de la UE a crescut de aproape 7 ori. Deși ultimele șase luni au reprezentat doar 10% din timpul programului 2021-2027, acestea au contribuit cu 37% din toate plățile făcute în cadrul acestui exercițiu financiar.
În ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Pîslaru a menționat că în iunie 2025, programul se afla într-un "punct critic", dar a fost renegociat și pus pe un făgaș responsabil pentru a maximiza absorbția. Până la sfârșitul anului 2025, execuția PNRR a trecut de la 6,8 miliarde de euro la 9,7 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o absorbție semnificativă în ultimele luni.
"Este important să continuăm această traiectorie ascendentă și să ne concentrăm asupra atragerii de fonduri europene pentru a moderniza România", a declarat Pîslaru, adăugând că ținta pentru 2026 este de a atrage minimum 15 miliarde de euro pentru investiții în spitale, școli, autostrăzi și infrastructură locală. Acesta a subliniat că un efort colectiv este necesar pentru a atinge aceste obiective și a asigura continuitatea programării 2028-2034.
Ministrul a concluzionat că provocările sunt uriașe, dar este optimist în privința viitorului. "Pe baza absorbției și a creșterii ritmului din ultimele șase luni, este cu adevărat posibil să atingem aceste obiective.
Un parteneriat larg poate demonstra că se poate și în România", a mai spus Dragoș Pîslaru.