Controversă în jurul capturării
Internauții au observat „pariuri suspecte” făcute de un cont creat cu câteva zile înainte de operațiunea Statelor Unite în Venezuela, care a pus la bătaie sume mari pe înlăturarea președintelui Nicolás Maduro de la putere înainte de sfârșitul lunii ianuarie, relatează Le Figaro, citată de News.ro. Capturarea lui Nicolás Maduro poate a șocat lumea, dar nu și pe un parior foarte norocos. Un utilizator al platformei de pariuri Polymarket a câștigat peste 400.000 de dolari pariind, cu doar câteva ore înainte de intervenția americană, sume mari pe plecarea președintelui venezuelean din funcție înainte de 31 ianuarie. Contul, fără nume și fără fotografie, a fost creat recent, deoarece primele sale pariuri datează din 27 decembrie. El a pariat doar pe plecarea rapidă a lui Maduro sau pe o intervenție a forțelor armate americane în Venezuela, potrivit Le Figaro. Prima sa miză – 96 de dolari pe o operațiune americană înainte de 31 ianuarie, apoi 123,34 dolari pe plecarea lui Maduro la aceeași dată. Utilizatorul a crescut treptat miza, până când a părut foarte sigur pe el: între 1 ianuarie, ora 23:57 GMT (2 ianuarie, 01.57 ora României), și 3 ianuarie, ora 2:58 GMT (4.58 ora României) a pariat în total 31.215 dolari pe plecarea lui Maduro în cursul lunii, în timp ce o acțiune pentru „da” se tranzacționa la doar 7 sau 8 cenți. Capturarea lui Nicolás Maduro sâmbătă, 3 ianuarie, i-a permis pariorului să încaseze 436.759,61 dolari pentru o miză totală de 32.538,34 dolari. În schimb, a pierdut puțin sub 6.000 de dolari pentru alte pariuri mai mici – pe o invazie a Venezuelei sau o declarație de război. Aceste tranzacții au fost identificate de utilizatorii de pe rețelele sociale, care s-au întrebat dacă norocosul parior nu ar fi avut cumva acces la informații confidențiale. Autoritățile americane au declarat că operațiunea din Venezuela a fost pregătită minuțios de câteva luni. În luna august, o echipă clandestină de ofițeri ai CIA s-a infiltrat în Venezuela cu un plan de a colecta informații despre Nicolás Maduro. Echipa CIA s-a deplasat prin Caracas, rămânând nedetectată timp de luni întregi cât s-a aflat în Venezuela.
Într-o demonstrație de forță fără precedent, americanii au dezintegrat capacitatea de apărare a Venezuelei în doar 90 de minute și l-au arestat pe liderul de la Caracas, Nicolas Maduro. Totuși, administrația Trump nu pare în acest moment dispusă să predea puterea opoziției democratice, în fruntea căreia se află laureata premiului Nobel pentru pace, Corina Machado. Analistul de securitate Hari Bucur-Marcu explică, pentru „Adevărul”, de ce Washingtonul nu mai este interesat de „nation building”, ci de un control strategic exclusiv, eliminând influența Rusiei și a Chinei din America Latină. Operațiunea militară fulgerătoare a Statelor Unite în Venezuela marchează o schimbare radicală de paradigmă în politica externă a Casei Albe. Dacă în trecut SUA încercau să „exporte democrația” prin procese lungi de construcție instituțională, noua abordare a președintelui Donald Trump se bazează pe puterea discreționară și pe controlul resurselor vitale. Potrivit expertului Hari Bucur-Marcu, SUA au învățat din eșecurile trecute, precum cel din Irak, unde impunerea unui lider pregătit de Washington nu a funcționat. De data aceasta, miza nu este înlocuirea unei fețe cu alta, ci stabilizarea economică sub umbrelă americană. "Este evident că America nu și-a plăcut să-și pună omul lor la cârmă acasă. Deci nu au pregătit pe cineva anume pe care să-l pună în locul lui Maduro. Politica administrației Trump nu este nici de înlocuire a regimului ca atare, și nici 'nation building' – adică edificare națională sub conducere americană sau locală controlată. Ei rămân în Venezuela special pentru că i-au distrus capacitatea de apărare națională", explică analistul.
Din punct de vedere militar, acțiunea a fost un semnal nu doar pentru Caracas, ci mai ales pentru Moscova. Întreaga apărare aeriană a Venezuelei, bazată pe echipamente și tactici rusești, a fost anihilată în timp record. "Într-o oră jumătate, acțiunea militară americană practic a dezintegrat capacitatea de apărare națională a Venezuelei. Din 150 de aeronave americane, una singură a fost lovită, dar nu vital. Este o demonstrație de forță pentru întreaga lume: America face ce vrea, nu mai este la mâna nimănui și nu mai există nicio cheie de control militar care să o determine să facă altfel. Trump a dovedit o acțiune care, la fel de bine, putea fi făcută asupra Moscovei", punctează Bucur-Marcu. Dincolo de controlul petrolului, miza geopolitică este restabilirea Doctrinei Monroe: America Latină ca zonă de interes strategic exclusiv al SUA. "Acesta este un gest de putere discreționară a Americii. Adică este intenționat. I-a prevenit și pe chinezi, și pe ruși, și pe cubanezi, și pe iranieni, și pe oricine, de multă vreme, că aceasta este zona de exclusivitate, de interes strategic exclusiv american: America Latină. Și că n-au ce căuta acolo și să plece de bunăvoie. Chinezii au plecat de bunăvoie – mă rog, au fost cam dați afară – dar au plecat din Panama, de exemplu", arată analistul.
În perioada de tranziție, Washingtonul pare dispus să colaboreze cu orice figură locală care acceptă „directivele americane”, prioritatea fiind repornirea industriei extractive. "America rămâne să aibă grijă de Venezuela, să nu fie capturată de altcineva, dar e dispusă să lucreze cu cine vrea Venezuela într-o perioadă de tranziție fără alegeri imediate. Se permite accesul marilor companii petroliere americane care să pună economia în funcțiune, pentru că este distrusă. Abia după ce vin banii și problemele se rezolvă, ar fi cazul de predare a conducerii în mâna poporului venezuelean", concluzionează Hari Bucur-Marcu. Chiar și în ultimele momente, fostul lider Nicolas Maduro pare să fi înțeles raportul de forțe, transmițând semnale că este gata să accepte orice condiție impusă de SUA.
Totuși, pentru Washington, subiectul nu mai este unul de negociere, ci unul de execuție a unei noi ordini regionale.