Clarificări asupra justiției
Curtea de Apel Bucureşti a anunţat luni seară, 5 ianuarie 2026, că, în ultimii trei ani, au avut loc modificări ale completurilor de judecată în 361 de cazuri, motivate de pensionări, retrageri din activitate, promovări la instanţe superioare sau integrarea noilor magistraţi. „Modificările intervenite în componenţa completurilor au avut exclusiv cauze obiective”, au transmis reprezentanţii instanţei.
Într-un document intitulat „Informare publică Recorder”, Curtea de Apel Bucureşti a dorit să clarifice faptele şi să asigure o corectă înţelegere a realităţii instituţionale. „Curtea de Apel Bucureşti respectă libertatea presei şi rolul esenţial al jurnalismului într-o societate democratică, dar apreciază că, atunci când sunt vizate instituţii fundamentale ale statului, este necesară o informare riguroasă, completă şi lipsită de interpretări care pot induce în eroare opinia publică”, au subliniat oficialii instanţei.
Este important de menţionat că instanţa nu a fost solicitată să îşi exprime punctul de vedere anterior difuzării materialului cu privire la aspectele care vizau Curtea, deşi o astfel de solicitare ar fi fost necesară pentru a asigura o informare completă şi echilibrată a publicului. „Prezenta comunicare nu are un caracter polemic, ci unul strict informativ, fiind determinată de obligaţia Curţii de Apel Bucureşti de a asigura transparenţa activităţii sale şi de a proteja încrederea publicului în actul de justiţie”, se arată în informarea transmisă de către magistraţi.
Reprezentanţii instanţei au prezentat „câteva principii de organizare şi funcţionare”, menţionând că instanţa „îşi desfăşoară activitatea în strictă conformitate cu: principiul legalităţii; independenţa judecătorului; repartizarea aleatorie a cauzelor; respectarea regulilor stabilite de legislaţia în vigoare şi de hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii”.
„Orice măsură administrativă adoptată la nivelul instanţei a avut şi are ca unic scop asigurarea continuităţii actului de justiţie şi a funcţionării normale a completurilor de judecată. În mod esenţial, este de subliniat că nicio mutare de la o instanţă la alta, delegare sau detaşare a unui judecător nu poate fi dispusă fără acordul acestuia, în temeiul principiului constituţional al inamovibilităţii, care garantează independenţa judecătorului şi îl protejează împotriva oricărei ingerinţe administrative sau presiuni externe”, se mai arată în documentul citat.
În ceea ce priveşte afirmaţiile apărute în spaţiul public, Curtea de Apel Bucureşti afirmă că, „în mod categoric, nu au existat modificări arbitrare, discreţionare sau cu scopul influenţării soluţiilor pronunţate de completurile de judecată”. „Modificările intervenite în componenţa completurilor au avut exclusiv cauze obiective, prevăzute de lege (...) În toate aceste cazuri, măsurile adoptate au urmărit exclusiv asigurarea continuităţii activităţii judiciare şi respectarea dreptului justiţiabililor la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil”, afirmă instanţa.
Potrivit datelor prezentate, „situaţia centralizată a modificărilor de completuri din ultimii 3 ani, totalizând 361 de cazuri, demonstrează că toate aceste modificări au avut cauze obiective, prevăzute de lege şi inerente funcţionării normale a unei instanţe de nivelul Curţii de Apel Bucureşti care funcţionează cu o schemă de 218 judecători”. Aceasta a detaliat principalele motive ce au dus la modificările completurilor: pensionări - 55 situaţii, promovări în carieră - 53 de situaţii, integrare în secţie a judecătorilor nou veniţi - 144 modificări, degrevări - 41 cazuri, reluarea activităţii după concedii - 48 cazuri, şi detaşări - 20 de situaţii.
Curtea de Apel Bucureşti a subliniat că analiza celor 361 de modificări de completuri din ultimii trei ani arată că acestea au fost determinate exclusiv de cauze obiective şi legale, derivate din dinamica resursei umane, îndeplinirea obligaţiilor legale, drepturi profesionale şi sociale ale judecătorilor, cerinţe de management judiciar. „Prezentarea făcută de jurnaliştii de la Recorder rupe aceste date din context, ignoră dimensiunea statistică şi prezintă excepţionalul ca regulă, creând suspiciuni nefondate, decredibilizând instanţa, o emoţie publică artificială şi periculoasă pentru statul de drept”, se arată în informare.
Mii de persoane au protestat zile în şir, în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară, după dezvăluirile privind sistemul de justiţie din ancheta Recorder.
Sub titlul „Justiţie capturată”, Recorder a realizat un documentar referitor la starea justiţiei din România, care încearcă să explice mecanismele complicate prin care sistemul judiciar, un pilon-cheie al oricărui stat democratic, a ajuns să fie capturat de un grup de interese format din magistraţi şi politicieni, jurnaliştii calificând mărturiile din interiorul sistemului de justiţie ca fiind „de o gravitate fără precedent”.